„Asta înseamnă că maşinile care sunt în circulaţie emit o cantitate foarte mare de noxe! Am încercat să convingem statele membre, acolo unde retragerile au fost voluntare, că ele ar trebui să devină peste tot obligatorii. Calitatea aerului şi milioanele de automobile poluante fac situaţia şi mai gravă”, a spus comisarul european într-un interviu acordat Adevărul.

Negocierile privind următorul exerciţiu bugetar al Uniunii Europene găsesc statele membre în faţa unor mari provocări. Prima este identificarea resurselor financiare, în contextul Brexitului, pentru a finanţa programele actuale la cel puţin acelaşi nivel din perioada 2014 - 2020. Apoi, statele membre trebuie să găsească soluţii pentru o politică de apărare comună în condiţiile unei pieţe foarte fragmentate.

Pe de altă parte, economia colaborativă pătrunde din ce în ce mai tare în viaţa oamenilor de zi cu zi. În plus, după scandalul Dieselgate, Comisia Europeană şi guvernele naţionale se îndreaptă spre momentul când automobilele electrice, cu non-emisii de noxe, vor ocupa o cotă şi mai mare din piaţa auto. 

Despre toate aceste provocări am întrebat-o într-un interviu acordat pentru publicaţia „Adevărul” pe Elżbieta Bieńkowska, comisarul european însărcinat cu piaţa internă, industrie, antreprenoriat şi IMM-uri. 

„Sperăm ca, în curând, şi România să fie membru al zonei Schengen”

Adevărul: Cunoaşteţi bine greutăţile statelor din fostul bloc comunist şi drumul plin de obstacole pe care l-au avut de depăşit. În plus, aveţi o strânsă legătură cu România. Ţinând cont de toate aceste lucruri, cum vedeţi destinul economic în Uniunea Europeană a acestor state din perspectiva viitorului buget al UE?
Elżbieta Bieńkowska: În toate ţările care au aderat la Uniunea Europeană în anii 2004 şi 2008 am văzut o creştere economică puternică. Din acest punct de vedere văd un viitor frumos. Apoi, am văzut şi rezultatele politicii de coeziune, care, atunci când este folosită aşa cum trebuie şi sunt implicate toate instrumentele chiar pot să creezi miracole.

Politica de coeziune poate să finanţeze atât proiecte mari de infrastructură cât şi recalificarea oamenilor. Atunci când sunt implicate şi sursele naţionale, cum ar fi în cazul României, chiar poţi să faci o diferenţă. Coeziunea este o parte importantă a bugetului european. Este marele scop al UE. Dar, pe lângă fondurile de coeziune, regulile economice şi toate drepturile companiilor şi ale cetăţenilor sunt la fel pentru toţi. În ceea ce priveşte companiile, mai sunt multe de pus la punct.

Desigur, avem politica graniţelor deschise şi, sperăm ca, în curând, şi România să fie membru al zonei Schengen. Astăzi, cetăţenii pot circula liber, studenţii pot studia unde vor dar, în ceea ce priveşte companiile, în special cele din sectorul serviciilor, este foarte greu să se relocheze.


Adevărul: Sunteţi optimistă că România poate să devină membru Schengen?
Elżbieta Bieńkowska: Da, sunt foarte optimistă. Preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a spus-o foarte clar în ultimul său discurs privind starea Uniunii, atunci când a menţionat România de patru ori.

Adevărul: Dar, avem nişte probleme pe plan intern, cu politicieni care vor să influenţeze şi să domine sistemul de justiţie...
Elżbieta Bieńkowska: Desigur, ştiu aceste probleme şi am fost foarte clară atunci când am discutat aceste aspecte cu politicienii români. Sistemului judiciar trebuie să fie unul independent, deschis şi transparent. Aceste valori sunt baza Uniunii noastre Europene. Dacă vrem să vorbim despre o politică comună a banilor şi a bugetului, atunci trebuie să vorbim împreună despre valorile noastre comune. Este foarte clar pentru mine. Dar, cred că România este pe un drum bun către accederea în zona Schengen. 

Adevărul: În timpul discuţiilor pentru bugetul UE, am văzut intenţia Comisiei Europene de a aloca mai puţini bani pentru fondurile de coeziune şi a creşte suma destinată investiţiilor în cercetare şi inovaţie militară... Cum comentaţi?
Elżbieta Bieńkowska: Simplificaţi foarte mult! Toţi ştim că banii disponibili în condiţiile aceloraşi calcule vor scădea din cauza Brexitului. Toate statele membre vor, pe de-o parte, să păstreze finanţarea pentru programele actuale aşa cum este, poate chiar să crească, dar vor şi alte programe noi! Aşa că am încercat să combinăm toate nevoile statelor membre. De exemplu, când am fost în Portugalia le-am spus celor de-acolo că nu pot face mai mult cu mai puţini bani. Nu este atât de simplu.

„Îmi doresc foarte mult ca România să obţină semnăturile finale pe buget în timpul preşedinţiei Uniunii Europene”

Adevărul: Cât de important este un program comun de apărare european?
Elżbieta Bieńkowska: Ne dorim o colaborare în zona militară, iar acesta este un aspect important şi pentru România, pentru că există o industrie de apărare puternică aici. Aşadar, statele membre şi-au dorit programe noi dar, în acelaşi timp, şi-au dorit să le păstreze şi pe cele vechi cu aceeaşi finanţare. Dar propunerea noastră este pe masă. Consiliul, adică statele membre, trebuie să o discute, iar ele vor decide. Până la urmă, este decizia Consiliului! Comisia Europeană nu face decât să vină cu o propunere. Noi credem că este una echilibrată. Mai important de-atât vor fi criteriile ce vor trebui stabilite în privinţa modului de a accesa banii.

Adevărul: A cui credeţi că ar trebui să fie decizia?
Elżbieta Bieńkowska: Cred că decizia trebuie să fie a Consiliului. Există posibilitatea de a decide că va fi nevoie de resurse mai mari de la statele membre. Multe dintre ele au declarat, chiar înainte de a veni Comisia cu propunerea pentru buget, că sunt deschise să suplimenteze banii alocaţi bugetului european, ceea ce este în regulă. Dar totul este în mâinile statelor membre. Ce pot să spun, din punctul nostru de vedere, al Comisiei, este că politica de coeziune şi politicile agricole sunt în topul listei de priorităţi. Dar, pe lângă acestea, avem şi domeniul inovaţiei, cercetarea aplicată, apărarea... E important pentru oameni, pentru că vor crea mai multe locuri de muncă şi cooperare. Dar misiunea este grea, e ca şi când trebuie să combini gheaţa cu focul!
Îmi doresc foarte mult ca România să obţină semnăturile finale pe buget în timpul preşedinţiei Uniunii Europene de la începutul lui 2019. Nu numai că ar fi ceva prestigios, dar ar fi ceva extraordinar de bun pentru toate statele membre. 

Dacă vom intra în noul mandat al Comisiei Europene şi al Parlamentului European, iar decizia pe buget nu va fi luată, nu spun că vom pierde încă un an, dar dacă vom relua discuţiile cu noua componenţă a Comisiei şi Parlamentului, va mai dura o vreme până când totul va fi finalizat.

Adevărul: Ceea ce ştim, în prezent, este că există o mare şansă ca, începând cu anul 2020, Uniunea Europeană să devină unul dintre cei mai mari investitori în inovaţie şi cercetare în domeniul militar.
Elżbieta Bieńkowska: Dacă punem la un loc toate bugetele statelor membre da, aşa este. Dar vedem următoarea problemă. Chiar şi din perspectiva internaţională, a cooperării noastre cu NATO, există foarte multe bariere înălţate până la cer între pieţele din zona de apărare. Companiile, guvernele, nu cooperează absolut deloc! Avem de trei-patru ori mai multe tipuri de arme în comparaţie cu SUA. Iar acest lucru trebuie îmbunătăţit.

Adevărul: Cum va contribui PESCO la renaşterea industriei militare din România şi ce sfaturi aţi putea să le daţi autorităţilor româneşti?
Elżbieta Bieńkowska: Nu m-am întâlnit cu ministrul Apărării, dar am participat la fiecare câteva luni în consiliile de apărare. Aşa cum am spus, România are o puternică industrie de apărare. Acest program este pentru cooperare şi presupune să avem nevoie de 2 state şi de cel puţin 3 companii. Decizia încă nu este finală, încă se dezbate în trialoguri. Dar multă lume face confuzie şi se referă doar la banii din viitorul buget. Noi mai avem, însă, resurse şi din exerciţiul actual, aşa că pentru ultimii doi ani există nevoia urgentă de cooperare mai întâi, între miniştrii Apărării din statele membre şi, apoi, între companii. Sunt foarte multe subiecte, de la infrastructură la securitatea cibernetică. Pentru companiile IT va fi o şansă mare de a obţine finanţări suplimentare pentru activităţile lor. 


Adevărul: Care va fi impactul noilor iniţiative europene în domeniul militar asupra relaţiilor transatlantice?Elżbieta Bieńkowska: De la bunul început al discuţiilor noastre am fost într-un permanent schimb de informaţii cu NATO. Nu vrem ca acest program să fie ca o interferenţă în colaborarea noastră cu NATO. În niciun caz! O Uniune Europeană mai puternică în domeniul militar înseamnă un NATO mai puternic. Sunt 23 de state membre ale Uniunii Europene care sunt şi membre NATO. Ambele părţi pot acţiona mult mai puternic dacă nu am mai avea aceste pieţe fragmentate.

Adevărul: Dar unde se află stadiul actual al discuţiilor?
Elżbieta Bieńkowska: Marea discuţie este că, dacă punem în acest coş banii europeni ai cetăţenilor, vrem ca firmele europene să aibă de câştigat de pe urma acestui lucru. În sectorul apărării, sunt foarte multe companii care au diverse forme de organizare şi au legături cu firme din SUA, Canada şi alte state. Vă pot spune ce am propus în Comisia Europeană dar, deocamdată nu s-a tras linie. Am propus ca 51% din acţiunile companiilor din sectorul de apărare să fie în mâinile europene. Proprietatea asupra patentelor, inovaţiile şi know-how-ul vrem să rămână în Europa. Discuţiile nu au fost finalizate, dar sper să le încheiem săptămâna aceasta.

 

„Trebuie să găsim soluţii diferite la nivel european pentru ca cetăţenii europeni să poată achiziţiona automobile cu motor electric”

Adevărul: Au învăţat ceva statele europene din scandalul Dieselgate?
Elżbieta Bieńkowska: Sper că da! În ceea ce-i priveşte pe producătorii auto, cu siguranţă au început să înveţe. Luni de zile nu a fost vizibil acest lucru, dar cred că, acum, sunt mult mai deschişi în discuţiile cu noi. Cred că statele membre au învăţat foarte mult, dar cred că este o misiune foarte grea să îţi pedepseşti propriile companii, care au mii de angajaţi.

Dar, ştiţi ce este greşit în acest tablou complex, în ce s-a întâmplat după Dieselgate? În unele state membre, acolo unde nu am avut retragerea obligatorie de pe piaţă a maşinilor, numărul automobilelor retrase a fost foarte scăzut. În Germania, unde a fost obligatoriu, nivelul a fost foarte mare. În Slovacia, între 20% şi 30%. Asta înseamnă că maşinile care sunt în circulaţie emit o cantitate foarte mare de emisii de noxe! Am încercat să convingem statele membre acolo unde retragerile au fost voluntare că ar trebui să devină peste tot obligatorii. Calitatea aerului şi milioanele de automobile care emit noxe fac situaţia şi mai gravă.

Adevărul: Statele din Vestul Europei au cele mai mari şanse de a face tranziţia la automobilele electrice. Au reţelele electrice bine puse la punct şi mulţi bani de investit. Credeţi că există un risc ca maşinile second-hand poluante să invadeze ţările din estul Europei? Cum puteţi să combateţi acest fenomen?Elżbieta Bieńkowska: Nu avem de înfruntat această situaţie chiar acum? Ştiu cum este în Polonia. Toate maşinile diesel care nu pot fi vândute în Vest, dar chiar şi cele mai vechi, pentru că acolo există o piaţă foarte mare... Polonia este cel mai mare importator de automobile folosite! Şi nu numai Comisia Europeană poate să îi pună capăt acestui fenomen, ci trebuie o acţiune comună cu statele membre.

Adevărul: Totuşi, maşinile electrice sunt foarte scumpe...
Elżbieta Bieńkowska: Îi înţeleg pe oamenii care, dacă nu au bani, îşi cumpără o maşină veche. Dar nu este ceva caracteristic doar Estului Europei. Vorbeam cu cineva din Spania şi îmi spunea că la fel se întâmplă în unele provincii de-acolo şi din Portugalia. Cred că trebuie adoptate măsuri combinate. În perspectiva viitorului buget al UE există o iniţiativă pentru baterii mai ieftine. Deocamdată, astăzi, maşinile electrice sunt mult prea scumpe. Un om obişnuit nu poate să-şi permită o Tesla. Trebuie să găsim soluţii diferite la nivel european pentru a avea baterii ieftine, infrastructură, să acordăm stimulente financiare pentru ca cetăţenii europeni să poată achiziţiona acele automobile, iar toate aceste măsuri pot fi combinate atât la nivel european cât şi la nivel naţional. Pe de altă parte, nu cred că soluţia este să interzicem maşinile diesel în oraşe şi să-i pedepsim pe consumatori. Am înţeles motivele din spatele acestei măsuri, dar nu cred că este cea mai bună.

Adevărul: În România, anul trecut, a fost o discuţie aprinsă despre reglementarea activităţii de transport a celor de la UBER. Cei care sunt împotriva UBER au dat ca exemplu Parisul, care a interzis UBER. Care este intenţia Comisei în legătură cu acest aspect?
Elżbieta Bieńkowska: Nu este vorba despre vreo intenţie. Eu am încercat întotdeauna să înţeleg motivele care au stat la baza acţiunilor sau poziţiilor oamenilor. Înţeleg pe deplin că sunt unele îngrijorări cu privire la activitatea unor companii din economia colaborativă dar ce vreau să spun este că acest nou model de business se va dezvolta indiferent dacă noi vrem sau nu. E ca şi când ne-am lupta cu morile de vânt. UBER este o companie mare şi toată lumea aruncă vina pe ea. Dar putem trăi cu UBER în acord cu legislaţia naţională, cu schemele financiare. Mereu dau ca exemplu statele nordice şi baltice. Şoferii UBER plătesc taxe, au o legătură directă cu sistemul de taxare. Consumatorii se simt mult mai în siguranţă...

Adevărul: Credeţi că economia colaborativă este complementară economiei tradiţionale sau o va înlocui, în viitor?
Elżbieta Bieńkowska: Cred că în multe aspecte va înlocui economia tradiţională. Poate nu în 5-10 ani, dar în 15-20 de ani nu vom mai avea nevoie de maşini personale, ci vom folosi sistemul de share-ing şi vom comanda autobuzele de-acasă, nu le vom mai aştepta în staţie. Nu pot să prezic dacă noul model de afaceri se va dezvolta atât de repede.

Adevărul: Cum vedeţi viitorul pentru data share-ing după scandalul Cambridge Analytica şi ce măsuri va adopta Comisia Europeană pentru a asigura protecţia datelor personale?
Elżbieta Bieńkowska: În urmă cu câţiva ani, a existat o discuţie mare la nivel global, pentru că Uniunea Europeană era cu mult în urmă, pentru că legislaţia în privinţa protecţiei datelor este mult mai strictă decât în SUA. Acum, după multe runde de alegeri, după ce s-a întâmplat în ultimii doi ani, ştim că am avut dreptate atunci când am procedat aşa. Oamenii sunt neglijenţi atunci când vine vorba despre protecţia datelor. Îşi pun pe internet absolut totul. Dar avem nevoie de intimitate, pentru că toate aceste date pot fi folosite în alte scopuri! Încercăm ca, pe de-o parte, să luăm în considerare modul în care se dezvoltă lumea, pentru că toate afacerile noastre se bazează pe date, dar să existe totodată posibilitatea ca oamenii să aibă parte de intimitate. Trebuie să avem un balans.

Adevărul: Au fost multe evidenţe că sute de produse alimentare au fost inferioare în Est în comparaţie cu cele din Vest. Ce măsuri va lua Comisia în acest sens?
Elżbieta Bieńkowska: Trebuie să avem un studiu solid pentru a vedea care este adevărul. Am vorbit cu Parlamentul European pentru a-l extinde şi către produsele non-alimentare. Pe de altă parte, toate femeile din Cehia sau Slovacia vă vor spune că detergentul cumpărat din Germania este mai bun. Sau îmi aduc aminte de cazul Nutella. Vom conclude studiul nostru îm câteva luni şi vom avea alb pe negru dacă este adevărat sau este doar o chestie de gust. Dar acest lucru se va discuta în timpul preşedinţiei UE a României.