Silicon Valley-ul clujean, care va reuni peste 20.000 de specialişti IT, prinde contur. Investitorii străini, interesaţi „să locuiască“ în Cluj Innovation City

Silicon Valley-ul clujean, care va reuni peste 20.000 de specialişti IT, prinde contur. Investitorii străini, interesaţi „să locuiască“ în Cluj Innovation City

Pe termen lung, companiile membre ale clusterului intenţionează dezvoltarea unui veritabil Silicon Valley la Cluj, cu peste 20.000 de specialişti. Iniţiatorii Cluj Innovation City vor ca peste 15 ani, pe Dealul Lombului din Cluj, să fie un orăşel cu aproximativ 100.000 de locuitori, care se va întinde pe 200 de hectare

Cluj Innovation City, proiect demarat în vara anului 2012 sub titulatura Cluj Silicon Valley, ca unul dintre cei opt poli de dezvoltare ai României, începe să prindă contur şi să atragă atenţia investitorilor străini, atât din Europa, dar şi de pe alte continente.

Ştiri pe aceeaşi temă

Proiectul a demarat la iniţiativa clusterului Cluj IT, o asociere de companii de IT, autorităţi locale şi mediul academic, fiind un concept derivat din iniţiativa Departamentului pentru Mediu de Afaceri din Ministerul Economiei, condus la acea vreme de Lucian Isar. 
 
Clusterul IT include peste 30 de companii tehnologice cu un business cumulat de peste 100 de milioane de euro şi va concentra cea mai mare parte a firmelor de profil din regiune, în vederea dezvoltării de proiecte şi tehnologii inovative în domeniul IT.
 
Pe termen lung, peste aproximativ 15 ani, companiile membre ale clusterului intenţionează dezvoltarea unui veritabil Silicon Valley la Cluj, cu peste 20.000 de specialişti. De fapt, iniţiatorii Cluj Innovation City vor ca peste 15 ani, pe Dealul Lombului de la periferia Clujului, să fie un orăşel cu aproximativ 100.000 de locuitori, care se va întinde pe 200 de hectare. 
 
Butcher: Proiectul Cluj Innovation City este unul impresionant
 
La începutul acestei luni, Duane Butcher, însărcinatului cu afaceri al Ambasadei SUA, declara la Cluj că proiectul Cluj Innovation City este unul impresionant, iar „Transilvania este un loc minunat pentru a face afaceri“. Diplomatul american a remarcat dinamismul cultural şi economic al Clujului, dar şi numărul ridicat de legături cu Statele Unite ale Americii, inclusiv programe universitare, precum Fullbright, dar şi numărul mare de tineri din Cluj pregătiţi în universităţile americane.
 
De asemenea, preşedintele Traian Băsescu a făcut recent o vizită la Cluj-Napoca, unde a declarat că proiectul Cluj Innovation City înseamnă o şansă extraordinară pentru cercetarea clujeană şi pentru studenţi. „Am văzut componentele, care sunt impresionante, şi perfect adaptate realităţilor Clujului, una de IT, de sănătate, de energie şi una de mediu. Sunt proiecte care pot fi susţinute cu bani europeni şi componentă autohtonă, iar eu i-am promis primarului, având în vedere că vineri (14 februarie – n.r.) am o întrevedere cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, că voi prezenta acest proiect şi, la fel cum am susţinut proiectul laserului de la Măgurele, voi solicita finanţare şi pentru acest proiect, care înseamnă o şansă extraordinară pentru cercetarea clujeană şi pentru studenţi“, a spus Băsescu.
 
Şi doar câteva zile mai târziu a venit şi răspunsul lui Barroso, care a declarat că a discutat cu preşedintele Traian Băsescu despre clusterul tehnologic de la Cluj, anunţând că iniţiativa muncipalităţii clujene şi a firmelor şi universităţilor locale va fi sprijinita financiar cu fonduri europene dacă activităţile din acest cluster se vor înscrie în obiectivele din programul Uniunii Europene pe 2014-2020.
 
„Am discutat despre propunerea României de a dezvolta clusterul tehnologic din Cluj, văd cu cât entuziasm susţine domnul preşedinte Băsescu. Comisia susţine astfel de iniţiative. I-am spus ca s-ar putea să se pună la dispioziţie finanţare europeană daca investiţiile propuse se înscriu“, a declarat preşedintele Comisiei Europene, la jumătatea lunii februarie, după întâlnirea cu Traian Băsescu.
 
 
Lucian Isar, unul dintre iniţiatorii conceptului Cluj Innovation City, a declarat că, în prezent, este în curs de pregătire documentaţia pentru finanţarea de la Uniunea Europeană a unui proiect major, care va include doar o parte din obiectivele Cluj Innovation City. 
 
Potrivit estimărilor actuale, realizate de partenerii care au propus până acum proiecte în cadrul Cluj Innovation City, investiţia se va ridica la aproximativ 2 miliarde de euro. Finanţarea necesară proiectului va fi atrasă atât din finanţări publice, cât şi din investiţii private prin parteneriate public-privat, a explicat Isar.
 
În prezent, există 32 de proiecte propuse, acestea incluzând centre de cercetare grupate de domenii strategice - Centru de Inovare în Ştiinţele Vieţii, Centru de Inovare în IT&C, Centru de Inovare în Mediu şi Energie şi Centru de Inovare în Sănătate - fiecare dintre acestea reunind mai multe institute. 
 
În luna octombrie a anului trecut, clusterul IT de la Cluj, a avut în cadrul târgului Expo Real München peste 60 de întâlniri cu companii şi oameni de afaceri interesaţi să investească în regiunea Cluj, 12 dintre aceştia manifestându-şi intenţia de a veni în România pentru a discuta în detaliu proiectele de investiţii. Potenţialii parteneri au manifestat un interes crescut în special pentru proiectul Cluj Innovation City, dar şi pe zona investiţiilor în energia regenerabilă şi a bio-economiei.
 
Au avut loc în cadrul târgului Expo Real München întâlniri cu investitori şi reprezentanţi ai autorităţilor din Orientul Mijlociu, cu companii specializate pe dezvoltarea de proiecte de anvergură similară în alte părţi ale lumii, dar şi cu companii de asistenţă juridică, care să asigure expertiza legislativă necesară privind parteneriatele publice-private.
 
Proiect cu patru direcţii strategice 
 
 
Iniţial, proiectul Cluj Innovation City îşi propunea să aducă o facilitare a trecerii industriei IT de la una de outsourcing la una bazată pe inovare şi produse proprii (proprietate intelectuală proprie). Pe parcursul anului 2013, proiectul s-a maturizat ca un program cu patru direcţii strategice: sănătate, bioeconomie, IT, energie regenerabilă şi mediu. 
 
„Cluj Innovation City va fi în primul rând un ecosistem de colaborare între instituţii de cercetare şi dezvoltare, autorităţi, companii private şi antreprenori şi mediul academic. Desigur, colaborarea se va dezvolta în contextul de infrastructură specifică partenerilor din proiect: laboratoare, incubatoare de afaceri, spaţii de educaţie, centru de transfer tehnologic, centre de afaceri, spaţii comerciale şi de recreere“, a explicat Lucian Isar.
 
Proiectul de la Cluj îşi propune să crească nivelul de trai în regiune prin transfer tehnologic din componentele Cluj Innovation City către operatorii economici sau ai administratiei publice din regiune. 
 
Cluj Innovation City îşi doreste nu doar să-i păstreze în ţară pe specialiştii români, dar şi să îi atragă pe cei plecaţi prin centre de cercetare concentrate pe cercetare aplicată, parteneriate ale centrelor de cercetare cu companii/concerne private şi prin desfăşurarea activităţiilor în proximitatea companiilor de profil.
 
În prezent, companiile de outsourcing în IT au profituri medii între 15% şi 25%, iar salariile cresc anual cu 6-9%. Mediul academic nu mai poate livra numărul de specialişti ceruţi de firme, astfel explicându-se şi creşterea continuă a salariilor. 
 
„Cercetarea este critică dezvoltării economice sustenabile şi evitarii unor crize cu industriile care sunt de vârf azi în România. Cluj Innovation City vine să realizeze ecosistemul de colaborare şi infrastructura lui specifică pentru accelerarea colaborării între mediul academic şi cel privat pentru realizarea de produse/servicii cu valoare adaugată mare care generează avantaje competitive economice şi sustenabilitatea proceselor de cercetare aplicată“, a mai spus Lucian Isar. 

Mai puteţi citi: 

Sângele artificial creat la Cluj, pe masa lui Barrosso. Traian Băsescu: „Voi solicita finanţare europeană pentru proiectul Cluj Innovation City“. Preşedintele Traian Băsescu va solicita acordarea unei finanţări europene pentru proiectul Cluj Innovation City, pe care îl va prezenta, vineri, preşedintelui Comisiei Europene, Manuel Barroso, şi care va constitui o prioritate a sa până la sfârşitul mandatului.

Un Fond de Dezvoltare Urbană este instrumentul financiar pentru realizarea Cluj Innovation City. Una din întrebările pertinente care apare în discuţiile despre polul de dezvoltare propus, Cluj Innovation City, este legată de finanţarea proiectului şi sursa banilor.
 
Milionarii din Orientul Mijlociu, interesaţi de Silicon Valley-ul clujean. Investitori şi reprezentanţi ai autorităţilor din Orientul Mijlociu sunt interesaţi să investească în Cluj Innovation City, un proiect similar care a are drept model de dezvoltare Silicon Valley.  Discuţiile s-au purtat la târgului imobilar Expo Real München, care a avut loc în perioada 7-9 noiembrie.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările