Club Feroviar: Bilanţul „realizărilor” miniştrilor din Transporturi în ultimii 29 de ani. Cine a dat şi cine a luat

O amplă analiză efectuată de Club Feroviar arată că, de la Revoluţie încoace, nu mai puţin de 30 de politicieni s-au perindat la şefia Ministerului Transporturilor, unii dintre ei fiind reactivaţi de mai multe ori după ce şi-au pierdut portofoliul.

„Făcând o medie, ne dăm seama că foarte puţini politicieni au apucat să conducă Ministerul Transporturilor mai mult de un an. Mandatele de patru ani de zile au devenit o raritate – ultimul a fost al lui Miron Mitrea, iar în atari condiţii nu trebuie să ne mai mirăm că în sistemul feroviar românesc lucrurile se degradează de la o oră la alta”, scrie clubferoviar.ro.

Lista miniştrilor şi ce au făcut ei pentru domeniul feroviar:

Corneliu Burada (03.01 – 28.06.1990)

Un mandat scurt, în care nu prea a avut cu ce să se laude. Principala ”ispravă” a fost Mineriada din 13-15 iunie 1990, când Gheorghe Dobre, pe atunci şef al Regionalei Craiova, a dat cale liberă pentru plecarea trenurilor cu ortaci către Bucureşti.

Doru Pană (28.06.1990 – 30.06.1991)

În mandatul lui, prin HG 235 din 29.03.1991, se înfiinţează Societatea Naţională a Căilor Ferate Române (SNCFR). Tot în aceeaşi perioadă, sistemul feroviar este zguduit de ”Afacerea Solaris”, prin care mii de spaţii comerciale din gări au ajuns pe mâinile unor ”băieţi deştepţi”.

Traian Băsescu (30.06.1991-19.11.1992)

Un prim mandat fără mai nimic notabil, poate doar Mineriada din septembrie 1991, când acelaşi Gheorghe Dobre a dat drumul trenurilor cu mineri.

Paul Teodoru (19.11.1992 – 06.03.1994)

În mandatul său se decide scoaterea din SNCFR a întreprinderilor de reparaţii material rulant. Angajaţii acestora protestează violent în faţa Palatului CFR, aruncă cu pietre şi alte obiecte iar unii dintre ei reuşesc chiar să pătrundă în clădire. După acele proteste s-a montat gardul din faţa ministerului, care există şi acum.

Aurel Novac (06.03.1994 – 30.11.1996)

În perioada ministeriatului său au fost introduse primele trenuri Intercity, pe rutele Bucureşti – Bacău – Iaşi, Cluj Napoca – Satu Mare şi Iaşi – Timişoara). Tot în mandatul lui au fost sistate lucrările la Magistrala 4 de metrou.

Traian Băsescu (12.121996 – 12.02.1998)

Deoarece a fost, practic, un singur mandat, cu o întrerupere de două luni, vom centraliza mai jos tot ce a făcut Traian Băsescu la Ministerul Transporturilor între 1996 şi 2000.

Anton Ionescu (12.02-16.04.1998)

Penelist, de profesie inginer constructor, a ajuns ministru în perioada crizei guvernamentale în care PD a ieşit din Executiv şi care în final s-a soldat cu debarcarea primului ministru Victor Ciorbea şi înlocuirea lui cu Radu Vasile. La prima întâlnire cu ziariştii acreditaţi la minister, ne-a rugat să avem indulgenţă faţă de el, că nu se pricepe la Transporturi.

Traian Băsescu (16.04.1998 – 26.06.2000)

Pe 1 octombrie 1998, SNCFR, înglodată în datorii, se divizează şi apar următoarele entităţi:

– Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA, care administrează infrastructura feroviară;

– Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători CFR Călători SA, operatorul naţional de călători;

– Societatea Naţionala de Transport Feroviar de Marfă CFR Marfă, operatorul naţional de marfă;

– Societatea Naţionala de Administrare a Activelor Feroviare ,,SAAF” SA, administrează excesul de active feroviare rezultat în urma reorganizării;

– Societatea Feroviară de Turism ,,SFT – CFR” SA, a preluat o parte din activele ,,SAAF” şi efectuează servicii turistice

– Societatea de Management Feroviar ,,SMF” (desfiinţată)

-Autoritatea Feroviară Română (AFER) este organismul de reglementare feroviară al României

Acesta este momentul în care se produce liberalizarea transportului feroviar de marfă şi călători. Apare prima societate de transport feroviar de marfă – Compania de Transport Feroviar. Pe relaţia Bucureşti – Constanţa începe să circule ”primul tren privat” (de fapt o asociere de companii în care statul era acţionar majoritar sau minoritar) – Intercity Expres Marea Neagră.

În ceea ce priveşte metroul, în urma unei greve a sindicaliştilor, Metrorex este trasformată din regie autonomă în societate comercială pe acţiuni, iar pe 1 martie 2000 se inaugurează patru staţii de metrou de pa Magistrala 4 – Gara de Nord 2, Basarab 2, Griviţa şi 1 Mai.

Tot în mandatul lui Traian Băsescu se semnează cu partea bulgară pentru construcţia podului Calafat – Vidin.

Anii 2000 încep cu Necolaiciuc şi se termină cu Henri Coandă Expres

S-au dus primii zece ani. Urmează un alt deceniu, în care vom vedea ce au făcut miniştrii Transporturilor pentru calea ferată.

Anca Boagiu (21.06 – 28.12.2000)

Un mandat scurt, dar în cursul căruia Mihai Necolaiciuc este adus de la Regionala Iaşi la conducerea CFR SA.

Miron Mitrea (28.12.2000 – 29.12.2004)

Necolaiciuc comite o serie de infracţiuni la CFR SA, care au scos milioane de euro din conturile companiei de infrastructură, fapte pentru care va fi ulterior condamnat la închisoare în mai multe rânduri.

Dar în mandatul lui Miron Mitrea avem şi multe bile albe. Începe modernizarea la standarde europene a tronsonului de cale ferată Bucureşti – Câmpina, care se finalizează în 2003. Un termen record, de numai doi ani, care acum ar părea incredibil. Se semnează şi contractul pentru modernizarea Magistralei 800 Bucureşti – Constanţa, iar pe de altă parte sunt reluate lucrările la tronsonul Vâlcele – Râmnicu Vâlcea. Şi să nu uităm nici achiziţia de automotoare Desiro de la Siemens, cunoscute sub denumirea de ”Săgeata Albastră”, care şi acum sunt insula de profituri în oceanul de pierderi al CFR Călători.

Gheorghe Dobre (29.12.2004 – 13.06.2006)

Deşi este de formaţie ceferist, în mandatul lui nu pot fi identificate prea multe lucruri bune pentru calea ferată, ba dimpotrivă. Parte bună este că în 2005 ia naştere prima firmă privată de transport feroviar de călători, Regio Trans (acum Regio Călători), care închiriază de la CFR SA linia Braşov – Zărneşti, apoi şi altele. Părţile rele…

În 2005, CFR Călători primeşte cea mai mică valoare a subvenţiei din perioada recentă. Apoi, tot în mandatul lui CFR Călători, condusă atunci de Alexandru Noapteş, se ”pricopseşte” cu 34 de automotoare electrice cumpărate la mâna a doua din Franţa. Ulterior, iese la iveală faptul că ele au fost supraevaluate şi, în plus, conţin azbest, substanţă interzisă în Uniunea Europeană. Pentru ca dezastrul să fie total, în 2005 se prăbuşeşte podul de la Grădiştea, de pe secţia Bucureşti – Giurgiu, care nu este reparat nici în momentul de faţă, după 14 ani.

Radu Berceanu (13.06.2006 – 07.04.2007)

Un prim mandat fără prea multe lucruri de consemnat, care se termină cu ieşirea PD de la guvernare.

Ludovic Orban (07.04.2007 – 29.12.2008)

În mandatul lui, guvernele României şi Ungariei semnează memorandumul pentru construirea unei lini ferate de mare viteză. Tot acum se pune pentru prima oară pe tapet necesitatea introducerii de trenuri de călători pe centura feroviară a Capitalei, iar CFR Călători este dotată cu mai multe vagoane noi. În 2007, prima companie privată de călători începe să opereze pe o linie interoperabilă – Regio Trans (redenumită ulterior Regio Călători) pe Bucureşti – Braşov.

În ceea ce priveşte metroul, în noiembrie 2008 se inaugurează partea estică a Magistralei 4 (acum parte din Magistrala 3) Nicolae Grigorescu – 1 Decembrie – Policolor (redenumită Nicolae Teclu) – Linia de Centură (acum Anghel Saligny).

În acelaşi mandat al lui Ludovic Orban, Societatea Feroviară de Turism pierde Hotelul Astoria de lângă Gara de Nord, printr-un suspect concurs de împrejurări. La conducerea SFT se afla atunci Luminiţa Gliga, nepoata lui Teodor Atanasiu, la acea vreme mare fruntaş liberal.

Radu Berceanu (29.12.2008 – 03.09.2010)

Cea mai importantă realizare a acestui al doilea mandat este introducerea trenurilor Henri Coandă Expres între Gara de Nord şi PO Aeroport. De asemenea, se semnează contractul pentru construcţia primilor 3,6 km de cale ferată nouă după 1990, între Golenţi şi Podul Calafat – Vidin.

De menţionat că în această perioadă se fac ”plăţi informale” către oficiali ai statului român în legătură cu modernizarea Magistralei 800 Bucureşti – Constanţa. Oficiali români sau persoane cu influenţă asupra acestora ar fi primit de la compania austriacă Swietelsky aproximativ 20 de milioane de euro pentru ca, în schimbul acestor sume, să se asigure încheierea contractelor şi plata facturilor pentru reabilitarea unor tronsoane de cale ferată, precum şi plata TVA restante pentru reabilitarea unei alte linii de cale ferată care fusese deja realizată de aceeaşi companie. Banii încasaţi ilegal reprezentau procente din valoarea fiecărei plăţi făcute de statul român şi erau achitaţi succesiv, pe măsură ce compania constructoare încasa, la rândul ei, contravaloarea lucrărilor efectuate, de la CFR SA, conform DNA. Josef Hornegger, reprezentantul companiei austriece acuzate că i-a dat mită fostului ministru al Finanţelor Sebastian Vlădeascu pentru a primi contractele de reabilitare a unor tronsoane de cale ferată a fost trimis în judecată de procurorii DNA. El şi-a recunoscut faptele şi a semnat cu DNA un acord de recunoaştere a vinovăţiei.

Ce au făcut miniştrii Transporturilor pentru calea ferată în epoca ”modernă”

Anii de după 2010 sunt caracterizaţi de atragerea de fonduri europene pentru calea ferată, dar şi de mari scandaluri.

Anca Boagiu (03.09.2010 – 09.02.2012)

În mandatul ei, beneficiază de demersurile făcute anterior de Radu Berceanu. Se semnează contractul pentru modernizarea secţiunii de cale ferată Vinţu de Jos – Coşlariu (care nici azi nu e gata, în treacăt spus) şi cel pentru construcţia Magistralei 5 de metrou, Eroilor – Drumul Taberei. Tot la metrou, se inaugurează staţiile Jiului şi Parc Bazilescu de pe Magistrala 4. La calea ferată, sunt gata cei 3,6 km dintre Golenţi şi Podul Calafat – Vidin.

Alexandru Nazare (09.02.2012 – 07.05.2012)

Mandat scurt, care se încheie odată cu căderea Guvernului condus de Mihai Răzvan Ungureanu. Şi Nazare îşi ia laurii pentru ce au pregătit cei dinaintea lui. Se semnează contractul de modernizare pentru tronsoanele Frontieră – Curtici – Arad, Sighişoara – Aţel şi Micăcasa – Coşlariu.

Ovidiu Silaghi (07.05 – 21.12.2012)

În afară de faptul că în mandatul lui s-a semnat contractul pentru Aţel – Micăcasa, alte lucruri pozitive nu sunt de menţionat.

În schimb, îl numeşte, ilegal, pe Aurel Radu, omul de casă al lui Marian Vanghelie, director general al Metrorex, ceea ce iscă un întreg scandal. Tot atunci continuă faptele din ceea ce ulterior se va numi Dosarul Mită la CFR. DNA a anunţat că a dispus măsura controlului judiciar împotriva a trei persoane, printre care şi o consilieră a fostului ministru al Transporturilor Ovidiu Silaghi, în acest dosar.

Este vorba de o anchetă care vizează o mită de două milioane de euro pentru deblocarea plăţilor către o companie care a efectuat lucrări de reabilitare a tronsonului de cale ferată Bucureşti – Constanţa. Printre cei vizaţi de anchetă se numără Szechely Mihaela Vasilica, fost consilier al ministrului Transporturilor de la acea vreme Ovidiu Silaghi, acuzată că a pretins sume de bani de la un reprezentant al companiei de construcţii, iar în perioada 2012 –2015 a primit, prin intermediul firmei TEAM DELTA PROIECT pe care o controla, suma de 9.410.375,7 lei.

Relu Fenechiu (21.12.2012 – 12.07.2013)

Va rămâne în istorie pentru faptul că a tăiat finanţarea pentru Magistrala 5 de metrou, iar lucrările au fost sistate. Mai este de menţionat şi scandalul de la CFR SA, cu managerul privat Dimitrios Sophocleous, care se finalizează cu demisia acestuia.

În mandatul lui au fost numiţi manageri privaţi la toate companiile feroviare şi se scoate la privatizare CFR Marfă. De asemnea, se semnează contractul de modernizare pentru Simeria – Vinţu de Jos. Şi nu în ultimul rând, tot atunci au fost stopate furturile de componente feroviare de pe Magistrala Bucureşti – Constanţa, eliminându-se întârzierile.

Victor Viorel Ponta (interimar, 12.07 – 26.08.2013)

Nimic notabil.

Ramona Mănescu (26.08.2013 – 05.03.2014)

Se trimite la Bruxelles cererea de finanţare pentru Magistrala 5 de metrou. Ca bilă neagră, anularea privatizării CFR Marfă.

Dan Şova (05.03 – 24.06.2014)

Declanşează un imens scandal, atunci când anunţă că vrea să închidă 4.000 km de cale ferată, adică aproximativ 40% din reţeaua feroviară a României. Mai mult, susţine că măsura a fost cerută de oficialii de la Bruxelles. La câteva zile, minciuna iese la iveală – Comisia Europeană dezminte.

Ioan Rus (24.06.2014 – 16.07.2015)

În mandatul lui se dezbate şi se aprobă Master Planul General de Transport al României şi se atribuie contractul pentru cumpărarea de trenuri pe Magistrala 5 de metrou, care va fi ulterior anulat, după ce DNA a descoperit nereguli.

Tot acum, România devine singura ţară europeană fără trenuri Intercity. Ele au fost declasificate pentru că nu sze mai putea asigura viteza medie minim acceptată pentru această categorie de trenuri.

Iulian Matache (16.07 – 17.11.2015

Mandat scurt, nimic notabil.

Dan Costescu (17.11.2015 – 07.07.2016)

În mandatul lui se semnează contractul de finanţare de 440 milioane de euro pentru secţiunea Apaţa – Caţa şi cele de 680 milioane de euro pentru Braşov – Apaţa şi Caţa – Sighişoara. Bugetul de reparaţii al CFR SA a crescut de la 10 la 90 milioane de lei în 2015 şi la 150 milioane în 2016.

Mult mai important este că s-a evitat dezastrul tăierii a 40% din calea ferată, prin refacerea Master Planului de Transport, care a fost validat imediat de Comisia Europeană şi de Parlamentul European, care au aprobat în sfârşit Master Planul în marte 2016, după ani buni de respingeri.

Se reporneşte proiectul Magistralei 6 de metrou.

Sorin Buşe (07.07.2016 – 04.01.2017)

Reia ideea introducerii de trenuri de călători pe centura feroviară a Capitalei.

Răzvan Cuc (04.01. – 17.10.2017)

Se redeschid circulaţiei secţiile de cale ferată Grădiştea – Giurgiu şi Salva – Rodna Veche. Se introduce gratuitatea pentru studenţi la transportul feroviar.

La metrou, se finalizează Magistrala 4, prin inaugurarea staţiilor Laminorului şi Parc Străuleşti.

Felix Stroe (17.10.2017 – 29.01.2018)

Mandat scurt, în care se remarcă prin faptul că merge cu trenul şi prin atitudinea sa autoritară.

Lucian Şova (29.01.2018 – 03.01.2019)

Un mandat anost. Pe final, după ce era deja demisionar, se ceartă cu sindicaliştii de la Metrorex, conduşi de Ion Rădoi, cărora vrea să le anuleze contractul pentru închirierea spaţiilor comerciale în subteran.

Rovana Plumb (interimar, 07.01 – 22.02.2019)

Nimic notabil.

Răzvan Cuc (22.02.2019 – prezent)

S-a scos la licitaţie primul tronson din Magistrala 6 de metrou, până la Băneasa Shopping City (staţia Tokyo). De asemenea, s-a semnat contractul pentru dublarea liniei ferate între Mogoşoaia şi Baloteşti, parte a conexiunii feroviare cu Aeroportul Otopeni.