Cioloş frânge populismul lui Dragnea pe conversia creditelor
0
După ce Parlamentul a votat proiectul de lege privind conversia creditelor în franci elveţieni fără niciun criteriu de natură socială, aşa cum liderul PSD Liviu Dragnea „le-a promis“ românilor în plină campanie electorală, premierul Dacian Cioloş a sesizat Curtea Constituţională pentru a se asigura de constituţionalitatea legii înainte ca aceasta să-şi producă efectele.
Legea privind conversia creditelor în franci elveţieni la cursul de la data acordării a ajuns la Curtea Constituţională a României (CCR) mai repede decât s-ar fi crezut. Votată cu mare frenezie de Parlament, fără niciun criteriu de natură socială, legea conversiei creditelor a fost trimisă de Guvern la CCR pentru a se lămuri dacă este constituţională sau nu înainte de a aplica efectiv datornicilor în franci. Sesizarea către CCR a fost transmisă luni seara, înregistrată marţi dimineaţa şi s-a stabilit că judecătorii o vor discuta pe 23 noiembrie.
Deşi premierul Dacian Cioloş a transmis Parlamentului un punct de vedere asupra legii, în care arăta necesitatea impunerii unor criterii pentru beneficiari – un anumit grad de îndatorare şi o anumită valoare a creditului la momentul contractării, deputaţii nu au ţinut cont de ea. De fapt, Comisia de buget-finanţe din Camera Deputaţilor a introdus cele două criterii în proiectul de lege, însă ele au dispărut la fel de repede cum au apărut, aşa cum Liviu Dragnea, liderul PSD, „le-a promis“ românilor, sub sloganul „îndrăzneşte să crezi“ .
„Legea să nu fie pentru speculatori“
Premierul Dacian Cioloş a ţinut să explice că Executivul susţine legea conversiei creditelor, însă aceasta ar trebui să vină în sprijinul datornicilor cu probleme, şi nu în ajutorul speculatorilor. „Vreau să precizez din start că Guvernul a susţinut această lege, a dat un punct de vedere pozitiv cu anumite amendamente. De ce amendamente? Pentru că, din punctul nostru de vedere, este important ca această lege să-i vizeze pe cei cărora le este pus în pericol venitul lunar din cauza ratelor la bancă în urma modului cum au evoluat aceste credite“, a precizat premierul.
Dacian Cioloş a subliniat că este important să se stabilească dacă legea conversiei este sau nu constituţională înainte ca aceasta să-şi producă efectele. „Dacă nu clarificăm constituţionalitatea acum, înainte de a intra în vigoare, există riscul ca ea să producă efecte şi peste câteva luni altcineva să o atace, o bancă sau oricine altcineva poate să o atace, şi atunci va crea mai multe probleme celor care aşteaptă să li se rezolve problemele“, a mai spus şeful Executivului.
Cioloş a mai spus că nu îşi doreşte ca din cauza unor speculatori să fie afectaţi cei care au reale probleme cu plata ratelor. „Din cele câteva zeci de mii de creditori în franci elveţieni sunt 200 de creditori care au luat împrumuturi de peste 250.000 de franci elveţieni şi cei 200, din câte am înţeles, totalizează peste 1 miliard de lei din cei 5 şi ceva miliarde lei care au fost împrumutaţi. Nu vrem ca din cauza unor speculatori, care au speculat atunci cursul francului elveţian, să tragă ponoasele acum cei care într-adevăr au probleme“, a atras atenţia premierul.
Datornicii, instrument de campanie pentru Dragnea
Imediat după anunţul Guvernului că a trimis legea conversiei la CCR, Liviu Dragnea, liderul PSD, cel mai vocal susţinător al proiectului, a reacţionat şi a acuzat Executivul că „este împotriva românilor“. „Încă o lovitură dată clasei de mijloc de către guvernul tehnocrat. Încă o dată guvernul Cioloş arată că este împotriva românilor. Majoritatea contractelor au fost încheiate cu faţa la zid, fără ca cei care au făcut creditul să poată negocia ceva. Iar băncile spuneau că au evaluări corecte ale evoluţiei cursului, evaluări care s-au dovedit a fi total eronate şi care au ajuns să distrugă vieţile oamenilor“, a declarat Dragnea pentru stiripesurse.ro.
De altfel, Dragnea este cel care le-a promis datornicilor în franci că legea conversiei se va adopta fără praguri – grad de îndatorare şi valoare credit – chiar dacă acestea au fost introduse în proiect de deputaţii din Comisia de buget-finanţe din Camera Deputaţilor, chiar la propunerea social-democratului Viorel Ştefan. Iniţiativa deputatului Viorel Ştefan l-a deranjat atât de tare pe Dragnea, încât acesta a fost la un pas de a nu-l mai pune pe liste la alegerile parlamentare, au arătat pentru „Adevărul“ surse apropiate discuţiilor.
Ajuns în plenul Camerei cu grad de îndatorare de cel puţin 50% şi cu o valoare a creditului de cel mult 250.000 de franci, deputaţii au decis să elimine criteriul privind gradul de îndatorare. O săptămână mai târziu, proiectul legii a fost întors în Comisia de buget-finanţe, unde a fost eliminat şi criteriul privind valoarea creditului.
În tot acest timp, Dragnea îi asigura pe români că legea va trece fără praguri. „Legea conversiei creditelor. Pragul de îndatorare de 50% - l-am eliminat săptămâna trecută. Limita de 250.000 de franci elveţieni – o eliminăm astăzi în Comisie. Legea conversiei creditelor – o adoptăm marţi la votul final“, le transmitea Dragnea, pe Facebook, românilor, totul sub sloganul „Îndrăzneşte să crezi“. Iar o zi mai târziu, spunea: „Am promis, ne-am ţinut de cuvânt! Astăzi, am trecut prin Parlament legea conversiei: curs istoric, fără grad de îndatorare, fără plafonul de 250.000 de franci elveţieni“.
Liberalii, în asentiment cu Cioloş
Liberalii au avut o reacţie mult mai temperată, susţinând, la fel ca premierul Cioloş, că este mai bine să se pronunţe Curtea Constituţională acum şi nu peste şapte-opt luni, când legea conversiei ar fi ajuns la CCR la sesizarea unei bănci. Totuşi, aceştia au susţinut că nu văd care ar fi elementele de neconstituţionalitate ale legii. „Atacul la Curtea Constituţională poate părea o lovitură, dar poate avea şi o conotaţie pozitivă (…) Faptul că se face un control de constituţionalitate poate uşura parcursul ulterior al legii“, a declarat Alina Gorghiu, adăugând că băncile anunţaseră deja că vor să atace legea la CCR.
În plus, judecătorii Curţii nu ar avea motive întemeiate să declare legea ca neconstituţională. „Am convingerea că legea nu are motiv să pice la CCR. La cum a fost votată legea în plenul Camerei Deputaţilor, ca for decizional, nu văd motive de îngrijorare“, a spus Gorghiu.
Pe de altă parte, preşedintele PNL s-a arătat nemulţumită că Guvernul nu a anunţat mai din vreme intenţia de a ataca legea la Curte şi motivele care stau la baza acestei decizii. „Era poate sănătos ca, înainte de sesizare, să comunice foarte clar de ce fac acest lucru şi care ar fi beneficiile acestei sesizări“, a conchis Gorghiu.
De asemenea, deputatul liberal Daniel Zamfir, iniţiatorul legii privind darea în plată, susţine că oricum băncile ar fi ridicat excepţia de neconstituţionalitate. „Ştiu că pentru voi decizia Guvernului vine ca o lovitură, însă eu cred că nu-şi făcea cineva iluzii că legea asta n-ar fi ajuns la CCR. La fel ca la DIP (legea dării în plată – n.r.), băncile ar fi ridicat în instanţă excepţia de neconstituţionalitate. Ar fi durat încă vreo şapte sau opt luni până la o decizie a Curţii. Practic, acum perioada se scurtează!“, a scris Zamfir pe Facebook. În plus, liberalul Zamfir a vrut să îi asigure pe datornicii în franci că nu este vorba despre „un blat“ între partid şi Guvern, în contextul în care PNL a anunţat ieri că îl susţine pe Dacian Cioloş pentru funcţia de premier.
Conversie la curs istoric, doar pentru datornicii în franci
În forma finală, transmisă spre promulgare preşedintelui Klaus Iohannis, legea se referă numai la conversia creditelor din franci elveţieni, aşadar nu şi a creditelor în alte valute. Norma prevede că băncile sunt obligate să facă conversia la cursul din ziua acordării creditului. Potrivit unui amendament introdus de deputatul PSD Ana Birchall, băncile nu pot refuza conversia, dar o pot contesta în instanţă. Au dreptul de a converti creditele cei cu împrumuturi în derulare, cei executaţi silit, dar şi cei cărora băncile le-au convertit deja creditele.
Conversia se va aplica tuturor creditelor prin care s-au finanţat imobile, construcţii, reabilitări, consolidări extinderi, prin urmare lasă de înţeles că şi creditele de nevoi personale folosite în aceste scopuri vor putea fi convertite. Sunt eligibile şi acele împrumuturi care au fost externalizate de instituţiile de credit. Potrivit proiectului de act normativ, conversia se va realiza prin act adiţional, semnat de debitor, şi nu va presupune costuri suplimentare pentru acesta.
Curtea Constituţională urmează să discute pe 23 noiembrie legea conversiei. Avocatul Elenina Nicuţ susţine, însă, că aceasta încalcă dreptul la proprietate. „Legea încalcă dreptul de proprietate. Când s-a acordat respectivul credit, debitorul se obliga să restituie aceeaşi valută. Şi cu retroactivitatea avem o problemă: contractele au fost încheiate sub o anumită lege, iar acum vine o altă lege şi impune un curs“, a comentat aceasta pentru „Adevărul“.
Cursul francului s-a dublat
Cele mai multe credite în franci elveţieni s-au acordat în perioada de boom 2007-2008, când cursul acestei valute era stabil, iar dobânzile erau mai avantajoase decât cele ale împrumuturilor în lei sau euro. La începutul lui 2007, francul elveţian era cotat la 2,08 lei, la începutul lui 2008 – la 2,19 lei, iar în ianuarie 2009 deja urcase la 2,67 lei. În prezent, cursul este de 4,15 lei/euro, pragul de 4 lei fiind depăşit la începutul lui 2015. Banca centrală a Elveţiei a decis în septembrie 2011 să impună un plafon minim de 1,2 franci/euro, pentru a tempera avântul monedei lor în raport cu cea unică europeană. Ulterior, în ianuarie 2015, din cauza costurilor prea mari pentru susţinerea cursului, Banca centrală a Elveţiei a decis să elimine plafonul de 1,2 franci/euro, astfel că valuta s-a apreciat semnificativ.
Se încarcă comentariile...
