Link-ul aici.

Bonusul de „până în 10%” din profit (de aici apare că merg până în buza cu 9,99%) îl iau unii angajaţi BNR în fiecare an în care „fac profit” pe emisiune monetară, rezerva valutară a statului, aur, menţinerea de dobânzi şi rezerve minime la niveluri ridicate etc.

Despre maniera în care face profit şi despre cheltuielile năstruşnice de tipul Mercedes ML 63 AMG am mai scris aici.

Rezultatul BNR din 2012 este influenţat pozitiv de jumbo împrumutul contractat de România cu FMI, la recomandarea corifeilor din BNR.

Banii sunt fungibili şi se pare că angajaţii Curţii de Conturi au dificultăţi în a estima, la rubedenii şi cunoştinţe, cât din veniturile generate direct şi indirect de împrumutul de la FMI au intrat în „fondul de participare a salariaţilor la profit”.

România a luat un împrumut mult prea mare de la FMI. Fără prea multe cunoştinţe economice, oricine poate înţelege că a fost acceptat un împrumut prea mare lecturând următoarele considerente:

  • La momentul estimării dimensiunii împrumutului, FMI şi BNR considerau că, în 2009, creşterea economică va fi de 3% (faimoşii 5% în următorii 10 ani ruminaţi de Guvernatorul Isărescu);
  • În 2009, economia României a „crescut” (datorită frânării excesive a economiei reale prin pârghia monetară şi de credit) cu minus 7,1%
  • Diferenţa de prognoză de 10,1% din PIB doar pentru un singur an, adică aproximativ de 15 miliarde de euro, se regăseşte în rateul de estimare, în folosul bonusului BNR
  • România nu a considerat necesar să folosească aproape 8 miliarde, ceea ce reprezintă o altă dovadă a supradimensionării creditului cerut şi aflat la dispoziţia BNR.

Ca şi trivia, în aceeaşi perioadă în care BNR accepta cu braţele deschise creditul supradimensionat, Cehia a protestat public pentru eroarea de estimare şi încercarea de supradimensionare a împrumutului sugerat în cazul lor, iar Turcia a tras de timp un an, până era evident că nu mai este nevoie de împrumut.

Motivele pentru supradimensionarea creditului ies la iveală pe măsură ce se schimbă decidenţii implicaţi. Unul dintre acestea este de legat de posibilitatea folosirii fondurilor de la FMI de către BNR, regăsit în profitul raportat în acei ani şi în bonusuri.

Situaţia unică a Guvernatorului BNR nu se reduce doar la imunitatea civilă şi penală prin art. 25 şi la pachetul de 40 mii euro, dar şi la faptul că dacă BNR este pe minus se poate îndestula de la buget, iar dacă are profit prin diferite mecanisme plăteşte bonus de performanţă.

„La data de 31 decembrie 2004, capitalul actual al BNR (de 100 miliarde lei) se majorează la 300 miliarde lei şi aparţine în întregime statului.” Link aici.

Banca Naţională a României a avut în majoritatea anilor de după Revoluţie pierdere. Când a avut pierdere, suma a fost acoperită de la bugetul statului. Când a reuşit să treacă pe profit, cum sunt anii cu împrumuturi FMI, şi-au acordat bonusuri de performanţă. Limuzinele, 5 bucăţi a 1 milion de euro au fost achiziţionate şi în ani cu pierderi.

„Banca Naţională a României a lansat joi, pe portalul licitaţiilor publice SEAP, o licitaţie pentru cumpărarea a cinci limuzine în leasing operaţional, cu o valoare estimată la 4,5 milioane de lei (1 milion euro) cu TVA, condiţiile impuse furnizorilor în legătură cu dotarea maşinilor fiind stricte.” - news.ro.

Fondul de rezervă la dispoziţia Consiliului de Administraţie nici nu mai merită menţionat.

Text publicat şi pe blogul personal.