Cine va plăti pentru salvarea industriei? Populaţia, bugetul sau producătorii de energie regenerabilă ar putea să acopere scutirile la certificate verzi

Cine va plăti pentru salvarea industriei? Populaţia, bugetul sau producătorii de energie regenerabilă ar putea să acopere scutirile la certificate verzi

Costurile cu energia şi ecotaxele îi ard pe marii producători din metalurgie  FOTO AFP

România va putea permite scutirea marilor consumatori industriali de achiziţia a maximum 80% din certificatele verzi, însă problema care se pune acum este cine va acoperi diferenţa: populaţia, bugetul sau înşişi producătorii de energie regenerabilă.

Comisia Europeană va publica mâine ghidul privind ajutoarele de stat, iar prevederile arată că industria românească ar putea fi scutită de plata a până la 80% din certificatele verzi pe care trebuie să le achiziţioneze potrivit legislaţiei de sprijinire a energiei regenerabile, însă Guvernul analizează posibilitatea ca scutirea să ajungă doar la 50-60%. 
 
Problema o constituie acum cine va plăti pentru aceste subvenţii. Autorităţile pot opta ca plata acestor cerificate să fie făcută de restul consumatorilor – adică populaţia şi micile firme, de bugetul de stat sau costurile să fie suportate chiar de către investitorii din regenerabile. 
 
Certificatele verzi se acordă producătorilor de energie regenerabilă în funcţie de cantitatea de electricitate produsă. Aceste certificate au un preţ care poate varia numai între 27 şi 55 de euro. Furnizorii sunt obligaţi să cumpere certificate verzi proporţional cu energia livrată, în final aceste costuri fiind suportate de către consumatori, respectiv industria şi populaţia.
 
Anterior, marii consumatori industriali, precum Alro, ArcelorMittal, Saint-Gobain, Lafarge sau Tenaris au avertizat în repetate rânduri asupra creşterii nesustenabile a costurilor din cauza certificatelor verzi pe care trebuie să le plătească. Alro chiar a demarat elaborarea unui plan privind închiderea unor capacităţi, iar acum societatea activează fără un buget votat, deşi e listată pe bursă, în vreme ce Lakshmi Mittal – patronul grupului siderurgic ArcelorMittal – a anunţat încă de anul trecut că ia în considerare plecarea din Europa din cauza costurilor cu energia.
 
Subvenţie la subvenţie
 
Noul regulament european arată că pot beneficia de scutiri un număr de 61 de ramuri industriale, între care cele mai importante sunt metalurgia, petrochimica, industria sticlei, cea a cimentului, textilele şi pielăria, potrivit industriaşilor. De asemenea, ar mai putea primi scutiri societăţile la care energia reprezintă cel puţin 25% din costuri şi au exporturi de minimum 4% din producţie în afara Uniunii Europene.
 
„Trebuie să analizăm care dintre sectoarele unde sunt permise exceptările sunt prezente în România, care sunt cele de interes şi să vedem care este costul, cât de mare este impactul, cât de mare este scutirea. Trebuie să vedem cât de mult putem să mergem cu această scutire şi cine plăteşte gaura rămasă, cine suportă banii care nu mai ajung la producătorii de energie regenerabilă, pe care nu-i mai plătesc aceşti consumatori“, a declarat, ieri, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, cu ocazia prezentării raportului pe 2013 al instituţiei.
 
Consumatorii de energie din România, atât industria, cât şi populaţia, au plătit anul trecut subvenţii de 415 milioane de euro pentru a susţine energia regenerabilă. Întreaga schemă totalizează 10 miliarde de euro.
 
Industria ar putea să fie nemulţumită dacă procentul de reducere ar fi mai mic, după ce anterior, Constantin Niţă, ministrul Economiei, anunţa că scutirea va fi de 85%. În cazul unei reduceri mai mici de 75%, industria va fi în continuare pe pierderi. Impactul unei scutiri de 80% pentru marii consumatori ar fi de 70 de milioane de euro, potrivit industriaşilor.
 
Ponta vrea supravieţuirea combinatelor de îngrăşăminte
 
Liberalizarea pieţei gazelor ar trebui să se realizeze într-un mod în care să nu afecteze marii consumatori de gaze, pentru că s-ar înregistra repercusiuni negative în domeniile social şi bugetar şi, de asemenea, ar scădea competitivitatea externă a României, a declarat premierul Victor Ponta. El a mai spus că n-ar trebui să se ajungă la situaţia în care „operaţia a reuşit şi pacientul a murit“. Declaraţia sa vine în contextul în care conducerea Azomureş anunţa zilele trecute că se confruntă cu o situaţie „dramatică“ în privinţa scumpirii gazului metan şi că ar putea închide combinatul de îngrăşăminte.
 
Mai puteţi citi:
 
Preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta spun doar jumătăţi de adevăr în scandalul privind subvenţiile acordate energiei regenerabile, iar adevărata problemă o constituie posibilitatea închiderii unor capacităţi din industrie, minerit şi energie.
 
România riscă să piardă 6,3 miliarde de euro şi peste 500.000 de locuri de muncă din cauza liberalizării accelerate a pieţei gazelor naturale. Pentru a se evita dezindustrializarea României, cu efecte economice şi sociale majore, marii consumatori de energie, printre care şi ArcelorMittal Galaţi, cred că este necesară aplicarea unei perioade de tranziţie până la realizarea unei pieţe real competitive, fără monopoluri.
 
Industria rămâne motorul economiei şi în acest început de an, dar costurile tot mai mari cu energia electrică şi gazele încep să frâneze progresul, în timp ce problemele din Ucraina ar putea afecta sectorul dacă situaţia se va precipita şi va deveni şi mai tensionată.
 
Transelectrica a emis un număr de 10,1 milioane de certificate verzi producătorilor de energie regenerabilă pentru electricitatea generată anul trecut, potrivit datelor postate pe site-ul OPCOM, operatorul pieţei de energie electrică.
 
Preţul energiei la consumatori creşte din ce în ce mai mult, deşi costurile de producţie au scăzut în ultimii ani, ceea ce preprezintă o anomalie, a declarat miercuri directorul general al Complexului Energetic Oltenia, Laurenţiu Ciurel.
 
Consumatorii de energie au plătit anul trecut 415,8 milioane de euro pentru a susţine energia regenerabilă prin sistemul de certificate verzi, cu 33,7% mai mult faţă de nivelul atins în 2012, de 310,8 milioane de euro, chiar dacă preţul pe certificat a scăzut cu 25%, potrivit datelor Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), citate de Mediafax.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: