Chinezii vin puşi pe fapte mari la Bucureşti. Cu ce proiecte se va prezenta Guvernul la Forumul Economic România-China

Chinezii vin puşi pe fapte mari la Bucureşti. Cu ce proiecte se va prezenta Guvernul la Forumul Economic România-China

Banii chinezilor sunt aşteptaţi cu înfrigurare la Bucureşti FOTO Reuters

Beijingul a promis în numeroase rânduri ajutoare financiare Europei lovite de criză, însă doar câteva s-au materializat, majoritatea în Europa de Est – poarta chinezilor către Vest.

622,5 miliarde de dolari. Cu atât va creşte Produsul Intern Brut al Chinei în acest an, potrivit estimărilor oficiale. Adică o rată de avans de 7,5% dintr-un total de 8.300 de miliarde de dolari. Atât au produs chinezii anul trecut. Salariul mediu al unui chinez a crescut cu 14% în 2012, după doi ani în care s-a majorat, în medie, cu câte 30% – fericirea poporului, necazul Beijingului, care este nevoit să vadă cum fabricile se mută rând pe rând în mai ieftinele Taiwan, Vietnam şi, mai nou, România, Moldova şi Maroc.

Oriunde în altă parte a lumii, aceste rezultate ar fi motiv de sărbătoare. În China însă, raportarea acestor cifre reprezintă prima sarcină ingrată a noii gărzi de putere de la Beijing. Nou-veniţii Xi Jinping, preşedintele chinez, şi premierul Li Keqiang, care ajunge zilele acestea la Bucureşti, au, într-adevăr, probleme cât China.

Dacă într-adevăr creşterea economică se va ridica anul acesta la doar 7,5%, atunci 2013 va fi cel mai slab an din 1990 încoace pentru statul care ocupă acum locul al doilea în rândul celor mai mari economii din lume. Unii economişti estimează chiar o rată mai mică decât atât, iar ministrul de Finanţe al Chinei a declarat că „economia s-ar descurca foarte bine şi cu o creştere de numai 6,5%“.

Oficialii de la Beijing au încercat constant în ultimii doi ani să reducă impactul încetinirii ritmului de creştere economică, în primul rând prin astfel de declaraţii care anunţă că economia chineză este suficient de puternică chiar şi fără rate spectaculoase de creştere pentru a susţine populaţia care se extinde rapid – situată în prezent la 1,351 miliarde, cu o creştere medie anuală de 0,5%.

Până în 2011 „Protejaţi optul“ era la ordinea zilei

Guvernanţii pun încetinirea avansului PIB pe seama strategiei de a reorienta economia dinspre exporturi şi manufacturi ieftine spre consum intern şi producţie cu valoare adăugată. „Până în 2011, expresia «Baoba» («protejaţi optul») era mantra oficialilor, de la premier în jos în ceea ce priveşte creşterea economică“, notează jurnaliştii publicaţiei britanice „Financial Times“.

După aproape trei decenii de creştere constantă a economiei, cu avansuri puternice în ultimii ani (8,7% în 2009, 10,3% în 2010, aproximativ 8% în 2011 şi 7,8% în 2012), economia chineză pare să dea semne de „oboseală“.

Chiar dacă în ultimii 10 ani nu a mai înregistrat ratele-record de creştere din anii 90, avansul se producea într-un ritm la care statele dezvoltate nu îndrăzneau nici măcar să viseze. Criza a ocolit aproape în totalitate puternica economie chineză, care s-a reorientat în momentul în care cererea din SUA şi din UE a început să scadă.

Astfel că analiştii, în frunte cu Fondul Monetar Internaţional, estimează că este doar o chestiune de timp până când China va depăşi oficial SUA pentru a deveni cea mai mare economie a lumii. Mai exact, schimbarea ar urma să se producă în 2016.

Evoluţia spectaculoasă a fost privită cu scepticism multă vreme de pieţe şi economiştii avertizau cu frecvenţă de ceas elveţian că „următoarea mare criză va izbucni din China“. Statul reuşea însă să sfideze orice anunţ pesimist, iar economia continua să crească. China a obţinut aceste rezultate pe o perioadă atât de lungă pentru că a găsit - până acum - o formulă economică şi politică funcţională. Faptul că această strategie este contestată pe plan internaţional a contat mai puţin.

Piaţa imobiliară a înregistrat o scădere semnificativă a preţurilor, exporturile (care depind de cererea din Europa şi SUA) au fost afectate, iar statul are datorii ascunse în valoare de 1.500 de miliarde de dolari de pe urma proiectelor ambiţioase de infrastructură.

Până acum, Beijingul a reuşit să evite criza prin investiţiile masive în infrastructură, însă hibele acestei strategii au început deja să iasă la iveală. Imaginile cu oraşele-fantomă din China au făcut înconjurul lumii, iar calitatea lucrărilor a devenit de notorietate. În ultimii ani, şase poduri nou-construite s-au prăbuşit în China.

Sectorul industrial chinez a fost lovit dur de criza datoriilor de stat din Europa, iar asta s-a reflectat deja în evoluţia economiei, al cărei avans a încetinit considerabil în 2012. Analiştii se aşteaptă în continuare la deteriorarea climatului.

Asta nu a împiedicat China să promită ajutoare financiare Europei lovite de criză. La apogeul crizei datoriilor de stat din Europa, în 2010-2011, Beijingul a promis rând pe rând împruturi Spaniei, Greciei, Portugaliei şi Italiei, statele cele mai vulnerabile la acel moment.

Statul comunist a fost acuzat că se foloseşte de criză pentru a-şi cumpăra influenţă în Europa şi că vânează statele cu probleme, însă acuzaţiile n-au mai putut sta în picioare în momentul în care guvernele au cerut direct ajutorul Chinei.

A fost „banca Europei“ în anii de criză

„Dacă globalizarea continuă în acest ritm, «dragonul chinezesc» va ajunge să deţină blajina şi politicoasa Europă. Şi va face acest lucru cu acordul Europei“, scria economistul Giulio Tremonti, în cartea „Teamă şi speranţă“, publicată la sfârşitul anului 2008, numind procesul unul de „colonizare inversă“.

Trei ani mai târziu, din funcţia de ministru de Finanţe al Italiei, Tremonti le-a promis chinezilor posibilitatea realizării unor investiţii „masive“ în cadrul unor companii strategice italiene în schimbul împrumuturilor.

Similară este şi povestea Greciei. În plină criză, chinezii au investit 500 de milioane de euro pentru modernizarea portului Pireu din sudul Greciei - cea mai mare investiţie atrasă de eleni în ultimii (mulţi) ani. Acum, chinezii şi containerele lor au sosit, iar Grecia a devenit noua lor poartă către Europa. Elenii speră că afacerile cu puternica economie asiatică vor reuşi să scoată ţara din cea mai adâncă recesiune pe care a cunoscut-o vreodată.

Apoi, când zona euro euro părea că se va destrăma, în 2011, China a făcut o ofertă secretă pentru acordarea unor împrumuturi substanţiale pentru întreaga uniune monetară prin cumpărarea obligaţiunilor comune despre care se discuta atunci. Niciuna dintre aceste promisiuni nu s-a materializat, iar Beijingul a transmis, prin vocea preşedintelui băncii centrale, că Europa trebuie mai întâi „să-şi facă ordine în propria ogradă“, să-şi micşoreze deficitele bugetare şi nu să aştepte s-o salveze China.

Singurul ajutor venit din partea chinezilor după toate promisiunile a fost cumpărarea de obligaţiuni de stat, modalitate în care Beijingul controlează şi acum, prin diverse fonduri de investiţii, o bună parte din datoriile statelor din zona euro. Singurele ajutoare directe care au venit au mers către Ungaria, unde, pe lângă achiziţiile de titluri de stat, chinezii au acordat un împrumut „special“ de un miliard de euro, iar Republica Moldova a primit 9,5 milioane de dolari nerambursabili de la Beijing, în 2011. Astfel că strategia Chinei de a-şi deschide poarta estică a Europei prin credite şi fonduri nerambursabile nu mai este un secret.
 


Cu gândul la autostrăzile europenilor

„În ţările est-europene există cereri puternice pentru restructurare economică şi modernizare a infrastructurii, iar China are avantaje în producţia de echipament şi construcţie şi dezvoltare de infrastructură“, transmitea la sfârşitul săptămânii trecute agenţia oficială de ştiri Beijingului, Xinhua, într-un articol despre apropiata vizită a delegaţiei chineze la Bucureşti.

„În prezent, ţările din centrul şi din estul Europei au nevoie de majorarea investiţiilor pentru a impulsiona creşterea economică, iar China are avantaje în ceea ce priveşte capitalul şi tehnologia. Acesta a devenit un punct crucial pentru cooperare bilaterală“, este citat în articol Ruan Zongze, vicepreşedintele Institutului pentru Studii Internaţionale din China.

Jurnaliştii amintesc apoi că Beijingul se află în curs de a implementa o linie specială de credit în valoare de 10 miliarde de euro, cu o pondere importantă care va merge spre proiecte „de cooperare bilaterală în special în infrastructură, tehnologie de vârf şi energie verde“.

Chinezii au experienţă în ceea ce priveşte construirea de autostrăzi în Europa. În urmă cu câţiva ani, faptul că Polonia folosea fonduri europene pentru a plăti companii chineze să-i facă autostrăzile dădea naştere unor controverse la Bruxelles, care încerca să forţeze Beijingul să-şi liberalizeze piaţa pentru companii europene.
 


Ce cumpărăm noi de la chinezi şi ce cumpără ei de la noi

În 2012, România a importat bunuri în valoare de aproape 2,8 miliarde de dolari din China, în creştere cu 3% faţă de 2008, adică înainte de izbucnirea crizei economice. Cea mai mare parte a produselor pe care le importăm din China sunt electricele şi echipamentele electronice, cu o valoare totală de 627 de milioane de dolari.

Importăm masiv de la chinezi şi echipament industrial şi maşinării, această categorie aflându-se pe al treilea loc în topul produselor pe care le cumpărăm de la chinezi, cu o valoare de 470 de milioane de dolari. Urmează aparatura optică, de fotografie sau medicală, în valoare de 200 de milioane de dolari, apoi îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii în valoare de 160 de milioane de dolari.

De cealaltă parte, chinezii au cumpărat de la noi în 2012 produse în valoare de 500 de milioane de dolari, în special materii prime. Astfel, principalul produs de export al României în relaţia cu China este lemnul, urmat de cărbune (96 de milioane de dolari), aparatură, cu 76 de milioane, apoi cuprul şi articolele din cupru (60 de milioane de dolari).

Astfel, la sfârşitul lui 2012, valoarea comerţului bilateral România-China s-a ridicat la 3,291 miliarde de dolari şi s-a soldat cu un deficit comercial de 2,3 miliarde de dolari înregistrat de România.
 


România vine cu proiecte de 8,5 miliarde de euro

Premierul chinez Li Keqiang se află la prima vizită în Europa de Est, iar momentul este cât se poate de oportun, România punând pe masa negocierilor proiecte de 8,5 miliarde de euro.

China s-a remarcat în ultimii ani prin proiecte de investiţii gigantice în diverse state în Europa, iar acum ţara noastră este gazda Summitului de Cooperare China – Europa Centrală şi de Est, după ce ediţia din 2011 acest forum a avut loc la Budapesta, iar cea de anul trecut la Varşovia.

Cu această ocazie vor avea loc şi lucrările Forumului Economic al Oamenilor de Afaceri din China şi din Europa Centrală şi de Est, la care vor participa premierul Chinei, premierul român Victor Ponta şi alţi lideri politici din Estul Europei şi oameni de afaceri. Pe lângă România şi China, vor fi reprezentate la cel mai înalt nivel Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Slovenia, Serbia, Muntenegru, Croaţia, Bosnia-Herţegovina, Estonia, Albania, Letonia, Lituania şi Macedonia. De asemenea, este prezent un contingent important de reprezentanţi ai unor companii de stat din China, precum SinoHydro, China Huadian, China Nuclear Power Group.

Pentru România, acest forum este esenţial, deoarece autorităţile caută sprijin chinez pentru mai multe proiecte importante. Între acestea se remarcă realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, proiect care este evaluat la 6,5 miliarde de euro, construcţia centralei pe pompaj de la Tarniţa (care valorează, la rândul său, un miliard de euro), realizarea unui nou grup generator pe lignit de 500 de MW la Rovinari, modernizarea termocentralei Mintia, dar şi semnarea unor acorduri privind exportul de carne de porc şi vaci pentru reproducţie din România către China.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: