Vechiul Testament ne spune că, la începuturile lumii, oamenii trăiau enorm. Cu siguranţă, Matusalem (de aici vârstă matuslamenică) este cel mai cunsocut dintre ei, pentru că a avut o viaţă lungă de 969 de ani. Tatăl său, Enoh, a trăit 365 de ani, iar primul său fiu, Lameh, a murit la vârsta rotundă de 777 de ani. Care este explicaţia acestei longevităţi de neimaginat în zilele noastre? Din cauza trecutului scurt al lumii de atunci, oamenii aveau nevoie de o viaţă foarte lungă pentru a putea face acumulări suficiente de cunoştinţe şi înţelepciune pe care să le transmită mai departe.

1. Un român obişnuit câştigă un milion de dolari în 350 de ani

Cam de viaţa lui Enoh ar avea nevoie un român obşinuit pentru a putea strânge azi, din salariu, un milion de dolari, potrivit unui calcul al revistei britanice The Economist. Mai precis, de 350 de ani. Calculul, realizat în mai multe state, porneşte de la veniturile anuale medii ale gospodăriilor, obţinute în 2010 sau mai târziu. Mergând cu imaginaţia mai departe, un român ar avea nevoie de aproape nouă milioane de ani (de neconceput inclusiv pentru Matusalem) pentru a acumula toată averea celor mai bogaţi 500 de români care se ridică la 19,9 miliarde de euro, adică 25,6 miliarde de dolari, potrivit Forbes România. Aproximativ aceeaşi avere o are la treizeci de ani Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook.

Nu e nicio surpriză că americanii sunt cei mai ”rapizi” oameni din lume în a câştiga un milion de dolari: unui american de rând îi trebuie doar două decenii pentru asta. De altfel, cinci milioane de gospodării sau 4% din popopulaţia SUA sunt formate din milionari în dolari. La fel de rapizi sunt elveţienii şi norvegienii.

La antipod, se situtează românii, mexicanii şi bulgarii. Unui bulgar obişnuit îi trebuie cu un secol mai puţin decât unui român pentru a strânge din salariu, fără să aibă nicio cheltuială, magica sumă.

Evident, această matematică simplă nu ia în calcul dimensiunile economiei subterane în niciuna dintre ţările analizate. În România anului trecut, această economie nevăzută se cifra la 39,6 miliarde de euro, reprezentând aproape 28% din Produsul Intern Brut, potrivit unui raport al Visa Europe. Ce-i drept, economia subterană a scăzut semnificativ în ultimii zece ani, chiar dacă România se află pe locul doi în acest clasament neonorant, după Bulgaria. În 2003, fenomenul era cu 15% mai extins.

2. Europenii cu cele mai mici averi personale trăiesc în România

Valoarea medie a activelor deţinute de un român este de 11.200 de dolari, cifră care îl transformă în cel mai sărac locuitor al Europei, potrivit unui studiu al băncii elveţiene Credit Suisse de anul trecut. Averea netă (dacă scădem datoriile) e şi mai mică, plasându-se la 10.000 de dolari. Românii sunt mai săraci cu 10% decât în 2012 şi cu mult mai săraci decât în 2007.

Averea românilor e mai mică decât cea a vecinilor bulgari şi, totodată, reprezintă un sfert din averea medie individuală din întreaga lume. Calculată per individ adult, cifra e un pic mai mare: 14.000 de dolari, faţă de 12.000 de dolari cât era la jumătatea lui 2012. Avere individuală înseamnă mai mult decât rezerve financiare, incluzând proprietăţi imobiliare şi alte bunuri. Strict financiar, un român adult deţinea anul trecut 5.600 de dolari, cu 1.200 de dolari mai puţin decât cu an în urmă. Totodată, datoriile personale au crescut cu 400 de dolari până la un nivel de 2.900 de dolari.

Atunci când vorbim de bani adevăraţi, dintr-o populaţie de 20 de milioane de oameni, doar 10.600 de români deţin active de peste un milion de dolari, 17 români au între 100 şi 500 de milioane de dolari şi un singur cetăţean este miliardar. Nota bene, ultimul an s-ar putea să schimbe fundamental această statistică dacă ţinem cont de faptul că antreprenori cu averi cumulate de peste trei miliarde de dolari sunt arestaţi preventiv, reţinuţi la domiciliu sau condamnaţi definitiv. Săptămâna aceasta, Irina Socol, una dintre cele mai bogate femei din România, director şi acţionar al companiei de software Siveco, a fost arestată preventiv. Totodată, omul de afaceri gălăţean Cătălin Chelu a fost condamnat definitiv la şase ani de închisoare în dosarul ”Mită la MAI”.

Evident, între corupţie şi sărăcia/ bogăţia unei ţări există o legătură. Nivelul de trai din statele cu un indice scăzut al corupţiei este mai ridicat decât în ţările cu corupţie mare. Cel mai recent Indice de Percepţie a Corupţiei realizat de Transparency International plasează România pe locul 69 dintr-un total de 177 de ţări. De precizat că pe ultimele locuri se situează Somalia şi Coreea de Nord. Norvegienii şi suedezii, oamenii care reuşesc să câştige din salariu un milion de dolari în timpul vieţii active se situiează pe primele locuri, adică al celor mai puţin corupte state.

3. Cumpărăm mâncare, ţigări şi băutură

Săracia se vede şi atunci când ne uităm la cât cheltuie o familie cu mâncarea. Peste 40% din veniturile gospodăriei medii din România se duc pe alimente şi băuturi nealcoolice, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Acest procent e depăşit doar în state precum Egipt, Pakistan sau Camerun.

Dacă adăugăm şi cheltuielile cu băturile alcoolice şi ţigările, vom şti pe ce îşi cheltuie românii jumătate din venituri. În Statele Unite, mîncarea şi viciile reprezintă sub 10% din câştigurile lunare ale unei familii obişnuite, conform Departamentului Agriculturii, citat de The Economist. Aceasta nu pentru că americanii cheltuie puţin pe mâncare, ci pentru că au venituri anuale medii de 20 de ori mai mari decât noi. Un american mănâncă de 43 de dolari pe săptămână, în vreme ce un camerunez cheltuie doar nouă dolari pentru acelaşi lucru, însă lasă la supermarket sau la băcănie aproape jumătate din venituri. 

Viitorul şi Vechiul Testament 

Nu e deloc exclus ca peste un secol (acesta e decalajul de implementare a capitalismului pe care îl avem faţă de Statele Unite) să nu mai fie nevoie chiar de zece generaţii pentru a câştiga un milion de dolari. În fond, şi viaţa lungă a lui Matusalem a fost o formă de compensare a lipsei de experienţă.