Cea mai veche cale ferată din România, abandonată de 15 ani, va fi reabilitată. Guvernul a semnat contractul de modernizare

Linia ferată directă spre Bulgaria, cea mai veche din România, care este închisă de mai bine de 15 ani din cauza prăbuşirii podului de la Grădiştea, va fi reabilitată. Guvernul a semnat vineri contractul de modernizare cu firma austriacă PORR Construct.

„Am fost ministrul al Transporturilor în 18 luni în perioada 2007-2008, am încercat să rezolv această ruşine pentru noi, şi anume aceea de a nu avea un pod care să traverseze râul Argeş. Şi după ce am plecat, din păcate nu s-a făcut nimic. Practic acest contract care cuprinde podul de la Grădiştea este extrem de important. Calea ferată Giurgiu-Bucureşti este cea mai veche cale ferată construită în România. De 15 ani de zile această cale ferată practic este scoasă din uz din cauza podului de la Grădiştea”, a declarat premierul Ludovic Orban, la evenimentul de semnare a contractului pentru modernizarea liniei de cale ferată.

Cine va reabilita linia ferată

Firma austriacă PORR Construct a câştigat licitaţia derulată de către Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA pentru modernizarea liniei CF Bucureşti Nord - Jilava - Giurgiu - Nord Frontieră (Lot 1). Compania a fost singura care a depus ofertă pentru această investiţie.

„Un pas decisiv pentru ştergerea unei ruşini naţionale în domeniul feroviar. După mai bine de 15 ani de la momentul la care podul de la Grădiştea s-a prăbuşit, contractul de reconstrucţie a noului pod pentru redeschiderea circulaţiei pe linia de calea ferată Bucureşti-Giurgiu, în dreptul localităţii Grădiştea, a fost deblocat. A fost stabilită oferta câştigătoare la licitaţia pentru modernizarea liniei CF Bucureşti Nord - Jilava - Giurgiu - Nord Frontieră (Lot 1)”, a transmis recent secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Ionel Scrioşteanu.

Cât va costa

Modernizarea liniei ferate directe spre Bulgaria este considerată lucrare de utilitate publică de interes naţional şi va costa 655,18 milioane lei, cu TVA, sau 472.049.303, 77 lei fără TVA.

Obiectivul prevede proiectarea şi execuţia lucrărilor de modernizare, în conformitate cu legislaţia şi reglementările tehnice în vigoare, pe linia de cale ferată dintre staţiile Vidra şi Comana (inclusiv staţia Comana), de la km 18+180 (capătul Y al staţiei Vidra), până la km 30+200 (capătul Y al staţiei Comana), un traseu în lungime de 12,02 km cu 6 lucrări de artă (4 poduri şi 2 viaducte):

- pod CF km 23+607 peste râul Argeş, între Haltele Vidra şi Grădiştea

- pod km 18+265 peste râul Sabar. Noul tablier va avea deschiderea de 45 m.

- pod km 18+402 peste râul Sabar. Noul tablier va avea deschiderea de 45 m

- pod km 28+375 peste râul Neajlov. Noul tablier va avea deschiderea de 70 m.

- viaducte de acces, de la km 23+201, până la km 24+554

Proiectarea va dura 6 luni, iar execuţia lucrărilor 24 de luni de la emiterea ordinului de începere.

Finanţarea obiectivului de investiţii se va face din fonduri externe nerambursabile, de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, din veniturile proprii ale Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR, precum şi alte surse.

Epopeea celei mai vechi linii ferate din România

Pe scurt, linia Bucureşti-Giurgiu, cea mai veche cale ferată din România şi legătura Capitalei cu Sofia, stă închisă de 15 ani pentru că vechiul pod (din 1867) de la Grădiştea peste Râul Argeş a fost luat de ape.

Lângă acesta este unul „nou”, din 1989, doar pe jumătate construit, supraînălţat, care trebuia să înlocuiască vechea trecere odată cu finalizarea Canalului Dunăre-Argeş-Bucureşti. Nici canalul, nici podul nu au fost însă terminate vreodată.

Drept urmare, CFR Infrastructură a decis să demoleze complet ambele poduri şi să facă un al treilea, de 1,13 km, atrăgea atenţia, la începutul anului trecut, Asociaţia Pro Infrastructură. Motivul unui pod atât de lung ar fi ca să încapă navele de pe Canalul Dunăre-Bucureşti. „Deci s-a decis execuţia unui pod lângă un pod de lângă un alt pod care ar trece peste un canal inexistent care, cel mai probabil, nu va fi gata niciodată”, spun reprezentanţii Asociaţiei.

Drumul Bucureşti-Giurgiu, prin Videle                                                                                         

În prezent, un călător care vrea să ajungă din Bucureşti în Giurgiu sau invers trebuie să ocolească prin Videle. În loc să parcurgă 74 de kilometri, călătorii fac, prin varianta ocolitoare, 118 km. Şi timpul călătoriei este mare: în loc de o oră, ei fac chiar şi trei ore.