Cea mai mare creştere a PIB din ultimii trei ani

Produsul Intern Brut a avansat cu 4,4% în trimestrul al treilea faţă de aceeaşi perioadă din 2010. O amploare mai mare a creşterii a mai fost consemnată doar în trimestrul al treilea din 2008 (9,1%).

Economia începe din nou să duduie, arată statisticile oficiale, dar motoarele creşterii nu mai sunt construcţiile şi consumul, ca în anii dinaintea crizei, ci industria, exporturile şi agricultura. Per ansamblu, economia a avansat în trimestrul al treilea din acest an cu 4,4% faţă de acelaşi trimestru din 2010 (serie brută) şi cu 1,9% faţă de trimestrul al doilea (serie ajustată sezonier), iar în primele nouă luni creşterea a fost de 2,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2010, potrivit datelor tip „semnal" anunţate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Oficial, nu se ştie încă din ce au venit aceste creşteri, dar statisticile raportate până acum referitoare la evoluţiile din ultimele nouă luni arată că industria şi exporturile au avut plusuri semnificative, în timp ce consumul şi construcţiile au scăzut. Şi agricultura a contribuit masiv la creşterea PIB din primele nouă luni, avansul din acest sector fiind estimat „undeva între 12% şi 13%", au declarat pentru „Adevărul" surse din Ministerul Agriculturii.

Cele mai optimiste aşteptări sunt depăşite

„Datele tip semnal au indicat că PIB-ul din trimestrul al treilea a înregistrat o creştere anuală de 4,4%, depăşind aşteptările pieţei, de 1,8%, ca şi proiecţia noastră de 1,7%, dar s-au potrivit exact cu declaraţiile preşedintelui ţării", arată autorii unei analize a ING Bank. De asemenea, „creşterea trimestrială ajustată sezonier a fost de 1,9%, de aproape trei ori mai mare decat prognoza noastră de 0,7%". Specialiştii de la ING Bank mai arată că surpriza a fost probabil rezultatul unei contribuţii mai mari a sectorului agricol, în urma unei recolte deosebite. „Deoarece contribuţia puternică a agriculturii este probabil temporară, datele pentru următoarele trimestre ar putea să se dovedească mai puţin îmbucurătoare", conchid analiştii.

Plusurile nu se văd în buget

Creşterea PIB din trimestrul trei, de 4,4%, a fost determinată în principal de avansul din agricultură, dar revigorarea economiei nu este simţită şi la nivelul colectării taxelor, pentru că agricultura nu este fiscalizată, a declarat Dan Lazăr, secretar de stat în Ministerul Finanţelor.

„La nivelul economiei româneşti simţim o revigorare, o creştere de peste 4% din PIB, ceea ce ne face să fim optimişti. Din nefericire, la nivel fiscal nu am simţit-o atât de mult pentru că agricultura nu este fiscalizată. Dacă lucrurile continuă în acest trend, atunci eu spun că prognoza de creştere de 1,5% pentru acest an va fi depăşită", a spus Lazăr la un seminar organizat de „Ziarul Financiar".

Potrivit reprezentantului Finanţelor, în afară de agricultură, şi celelalte sectoare au contribuit la creşterea din trimestrul trei. „Unul dintre cele mai importante motoare a fost agricultura, dar sunt creşteri importante şi la nivelul industriei, unde vorbim de o majorare a exporturilor. Toată lumea se aştepta ca exportul să aibă un trend descrescător, dar iată că dumneavoastră ne-aţi ajutat", a spus Lazăr, făcând referire la oamenii de afaceri prezenţi la seminar.

Agricultorii vor mai mult

Liderii patronatelor din domeniul agricol sunt mulţumiţi, pe bună dreptate, de influenţa pe care a exercitat-o acest sector asupra creşterii economice. Ei arată însă că Guvernul putea face mai mult, iar pentru anul viitor este nevoie de o alocare bugetară ceva mai substanţială pentru sprijinul fermierilor, în condiţiile în care campania de toamnă a fost serios afectată de secetă.

„Acum, că tot se discută proiectul bugetului de stat pe anul viitor, Guvernul ar trebui să ţină cont de problemele cu care se confruntă fermierii şi să aloce sectorului agricol cel puţin 4% din Produsul Intern Brut", ne-a declarat Daniel Botănoiu, lider al Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR). El consideră că, în condiţiile în care agricultura şi-a dovedit potenţialul de creştere, investiţiile publice în acest sector ar trebui intensificate.

"Guvernul ar trebui să ţină cont de problemele cu care se confruntă fermierii şi să aloce sectorului agricol cel puţin 4% din PIB.''
Daniel Botănoiu lider FNPAR

"Din nefericire, la nivel fiscal nu am simţit-o atât de mult pentru că agricultura nu este fiscalizată.''
Dan Lazăr secretar de stat  în Ministerul Finanţelor

Prognozele se menţin optimiste

La cea mai recentă evaluare a acordului cu Fondul Monetar Internaţional, încheiată săptămâna trecută, autorităţile şi instituţiile financiare internaţionale au menţinut prognoza de creştere economică de 1,5% pentru acest an. În schimb, finanţatorii au redus semnificativ estimarea pentru anul viitor, la circa 2%. Pentru 2011, Raiffeisen a mărit prognoza, de la 1,5% la 2,5%.

4,4% este creşterea economică înregistrată în trimestrul al treilea din acest an faţă de aceeaşi perioadă din 2010.

Din trei români, unul crede că din Occident vine criza

Mai mult de o treime dintre români dau vina pe ţările din Vest (SUA, UE sau Occidentul în general) pentru criza financiară şi economică, în timp ce încrederea populaţiei în democraţie şi economia de piaţă a scăzut în ultimii cinci ani, reiese dintr-un raport al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). În ansamblu, în ţările din Europa Centrală şi de Est, sub-estul Europei, Caucaz şi Asia Centrală, cel puţin o treime dintre respondenţi identifică Occidentul drept cauză a crizei, procentajele oscilând între 70% (Slovacia şi Serbia), 60% (Cehia şi Ungaria) şi mai puţin de 30% în Rusia.

Bulgarii sunt mai supăraţi decât românii

Ungurii şi bulgarii sunt mai supăraţi pe Vest decât românii, reiese din raportul BERD, în timp ce în ţări ca Ucraina, Republica Moldova şi Rusia percepţia că Occidentul este vinovat pentru criză este mai puţin răspândită. Sprijinul pentru democraţie şi economia de piaţă a scăzut la nivelul noilor state membre UE în ultimii cinci ani (2010 faţă de 2006), potrivit sondajelor BERD. Instituţia mai observă că, în general, populaţia din fiecare ţară tinde să atace „ceea ce are".

Cu alte cuvinte, locuitorii ţărilor cu o societate mai liberă (care funcţionează conform principiilor democraţiei şi economiei de piaţă) şi-au pierdut din încrederea în aceste sisteme din cauza crizei, în timp ce popoarele care sunt guvernate de sisteme controlate mai strâns de stat, cu regimuri mai autoritare, înclină mai mult spre democraţie şi piaţa liberă.

Şase din zece familii, lovite de criză

Populaţia ţărilor cu economii emergente şi aflate în tranziţie din proximitatea Europei a avut mult mai mult de suferit în urma crizei financiare din 2008-2010 comparativ cu locuitorii economiilor din Europa de Vest, notează BERD. Criza a determinat reduceri mai acute ale consumului în toate categoriile, în special în zone esenţiale ca alimentele de bază şi cheltuielile pentru sănătate. În România, circa 60% din gospodării au fost afectate „destul sau semnificativ" de criză, potrivit rezultatelor sondajului BERD.