Ce străini au cumpărat terenuri agricole în România

Ce străini au cumpărat terenuri agricole în România

România deţine o suprafaţă agricolă totală de 14.630.072 hectare, din care în proprietate privată 13.699.725 ha (93,6%), în timp ce suprafaţă arabilă este de 9.395.303 hectare, din care în proprietate privată 8.940.204 hectare (95,1%). o statistică realizată de Ministerul Agriculturii pentru Agerpres arată ce naţionalitate au străinii care au cumpărat terenuri agricole în ţara noastră în ultimii ani.

Suprafaţa de teren agricol exploatată de persoane fizice şi juridice străine era de 422.000 hectare, la finele anului 2018, fiind înregistrate 793 de persoane care utilizau aceste terenuri, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) la solicitarea Agerpres.
 
Din punct de vedere al provenienţei, cele mai multe persoane erau din Italia - 194, Germania - 80 de persoane, Franţa - 33, Austria - 31 persoane, Olanda - 28, Spania - 23, Belgia - 17, Danemarca - 16 şi Grecia - 10 persoane, etc.
 
În ceea ce priveşte vânzarea terenurilor agricole în România, datele operative ale Ministerului Agriculturii, conform procedurii prevăzute de Legea nr. 17/2014, arată că anul trecut s-au vândut 154.076,23 hectare, aproape similar cu anul 2017, respectiv 153.927,46 hectare. Anul trecut au fost depuse pentru suprafaţa vândută un număr total de 149.546 oferte, iar în 2017 - 149.767 oferte.
 
Statistica MADR din ultimii ani arată că în 2014 s-au vândut 58.875,14 hectare de teren agricol, în 2015 - 172.353,79 hectare, iar în 2016 - 144.350 hectare.
 
În 2019, până la data de 30 aprilie, au fost vândute 48.746,67 hectare de terenuri agricole, numărul ofertelor depuse fiind de 50.304.
 
În prezent, la nivelul Parlamentului se află o iniţiativă legislativă care va reglementa vânzarea terenurilor agricole în România, şi care vizează modificarea şi completarea Legii nr. 17/2014. Aceasta a fost transmisă pentru raport la comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, în vederea exercitării controlului parlamentar şi finalizării procedurii parlamentare.
 
Propunerea legislativă vizează stabilirea dreptului de preempţiune în această ordine: coproprietarii şi rudele de gradul I, arendaşul/proprietarii de investiţii agricole pentru culturile de pomi, viţă de vie şi hamei, al proprietarilor de terenuri agricole vecine, al tinerilor fermieri, ASAS, unităţi de cercetare precum şi statul român, prin Agenţia Domeniilor Statului.
 
În ceea ce priveşte dreptul de preemţiune al arendaşilor care vor să cumpere teren agricol, aceştia trebuie în primul rând să aibă calitatea de arendaş, conform contractului de arendare încheiat şi înregistrat cu cel puţin un an înainte de data afişării ofertei de vânzare; arendaşii - persoanele fizice trebuie să facă dovada domiciliului/reşedinţei situat pe teritoriul naţional, stabilit pe o perioada de 5 ani anterior înregistrării ofertei; arendaşii - persoane juridice: asociaţii/acţionarii să facă dovada domiciliului/reşedinţei situat pe teritoriul naţional stabilit pe o perioada de 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare; arendaşii persoane juridice, cu acţionariat altă/alte persoană/persoane juridice, asociaţii acestora să facă dovada sediului social/secundar situat pe teritoriul naţional stabilit pe o perioada de 5 ani.
 
Iniţiativa legislativă prevede, în cazul preemptorilor proprietari ai terenurilor vecine, că are prioritate proprietarul terenului vecin cu latura mare a terenului oferit spre vânzare; în cazul proprietarilor de terenuri vecine care îndeplinesc aceleaşi condiţii, are prioritate tânărul fermier cu domiciliul stabilit pe teritoriul naţional pentru o perioada de 1 an. De asemenea, urmează proprietarii de teren agricol vecini care au hotarul comun - în ordinea descrescătoare a lungimii hotarului comun cu terenul în cauză, iar în cazul în care latura mare sau una dintre laturile egale ale terenului are hotarul comun cu un teren situat pe raza altei unităţi administrativ teritoriale, prioritate la cumpărarea terenului are proprietarul vecin cu domiciliul/sediul social ş/sau sediul secundar situat în raza unităţii administrativ-teritoriale unde este amplasat terenul.
 
În ceea ce priveşte tinerii fermieri, are prioritate la cumpărarea terenului supus vânzării tânărul fermier care desfăşoară activităţi în zootehnie cu îndeplinirea condiţiei privind domiciliul stabilit pe teritoriul naţional pentru o perioada de 1 an.
 
În cazul exercitării dreptului de preempţiune de către tinerii fermieri, prioritate la cumpărarea terenului supus vânzării are tânărul fermier care desfăşoară activităţi în zootehnie, cu respectarea condiţiei privind domiciliul/reşedinţa stabilit/stabilită pe teritoriul naţional pe o perioadă de un an.
 
Principalele condiţiile pentru potenţialii cumpărători persoanele fizice sunt: domiciliul (reşedinţa) situat pe teritoriul naţional stabilit pe o perioadă de cel puţin de 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare; să desfăşoare activităţi agricole pe teritoriul naţional pentru o perioada de cel puţin 5 ani, anterior înregistrării acestei ofertei; să fie înregistrate de autorităţile fiscale române cu minimum 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare şi să aibă studii în domeniul agricol.
 
În cazul persoanele juridice, acestea trebuie să aibă sediul social şi/sau sediul secundar situat pe teritoriul naţional stabilit pe o perioadă de cel puţin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare; să desfăşoare activităţi agricole pe teritoriul naţional pentru o perioadă de cel puţin 5 ani, anterior înregistrării acestei oferte.
 
De asemenea, persoanele juridice trebuie să aibă înscrisurile din care să reiasă că din venitul total al ultimilor 5 ani fiscali, minimum 75% reprezintă venit din activităţi agricole, iar asociaţiile să facă dovada domiciliului situat pe teritoriul naţional stabilit pe o perioadă de cel puţin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan. În cazul în care acţionariatul este o altă persoană juridică, asociaţii acestora să facă dovada domiciliului situat pe teritoriul naţional stabilit pe o perioadă de cel puţin 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare.
 
Alte condiţii prevăzute în această iniţiativă legislativă de modificare şi completare a Legii nr. 17/2014 privind vânzarea terenurilor vizează interdicţia de înstrăinare prin vânzare, pentru o perioadă de 15 ani de la data cumpărării; vânzarea înainte de împlinirea termenului de 15 ani se face numai către statul roman; aplicarea unitară a procedurii prevăzută de actul normativ privind respectarea dreptului de preempţiune şi majorarea termenelor; instituirea Registrului unic naţional privind circulaţia şi destinaţia terenurilor agricole situate în extravilan; încheierea actelor prin care se transfera dreptul de proprietate (darea în plată, constituire ca aport la capitalul social al unei societăţi sau pentru orice alt act juridic între vii prin care se transferă sau se constituie un alt drept real care să asigure posesia şi folosinţa terenurilor agricole situate în extravilan, prin eludarea Legii nr. 17/2014, se sancţionează cu nulitatea absolută.
 
"Evaluările efectuate cu privite la aplicarea legii şi evoluţiile pe piaţa funciară au identificat aspecte care implică necesitatea modificării condiţiilor de vânzare a terenurilor agricole, astfel încât tinerii să aibă acces la piaţa funciară, să se realizeze exploataţii economice care să producă pentru piaţă, comasarea terenurilor agricole precum şi diminuarea achiziţiei terenurilor agricole pe piaţa funciară pentru scopuri speculative", se arată în expunerea de motive a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.17/2014.
 
În ceea ce priveşte cadastrarea terenurilor agricole pentru care se obţin subvenţii de la APIA, conform datelor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, până la până la data de 1 martie 2019, au fost înregistrate 3,87 milioane de hectare, respectiv 40%.
 
"Din totalul de 9,57 milioane ha de terenuri agricole ce fac obiectul subvenţiilor APIA, au fost înregistrate în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară 3,87 milioane hectare (40%) şi sunt contractate aproximativ 4,10 milioane hectare (43%), cu termen de finalizare sfârşitul anului 2019, respectiv începutul anului 2020, ceea ce reprezintă aproximativ 83% din totalul suprafeţei subvenţionate de către APIA", precizează reprezentanţii MADR.
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: