Ce scumpiri aduce 1 aprilie: acciza suplimentară la carburanţi intră în acţiune, gazele naturale şi ţigările se scumpesc din nou

Ce scumpiri aduce 1 aprilie: acciza suplimentară la carburanţi intră în acţiune, gazele naturale şi ţigările se scumpesc din nou

Românii vor plăti mai mult, de la 1 aprilie, atât pentru ţigări, cât şi pentru carburanţi  FOTO Adevărul

În prima zi a lunii aprilie intră în vigoare o serie de normative care aduc scumpiri din creşterea accizelor şi din aplicarea calendarului de liberalizare la preţul gazelor. De asemenea, contribuabilii nu mai beneficiază de la 1 aprilie de bonificaţii la plata impozitelor şi taxelor locale.

Ca în fiecare an, data de 1 aprilie este prevăzută ca termen de intrare în vigoare a unor legi, ordonanţe, hotărâri şi acte normative care schimbă viaţa economică (şi nu numai) a românilor. „Adevărul“ vă prezintă o trecere în revistă a acestor schimbări în plan economic.
 
** Data de 1 aprilie marchează intrarea în vigoare a uneia dintre cele mai criticate măsuri luate de către Cabinetul Ponta: acciza suplimentară de 7 eurocenţi la fiecare litru de carburant vândut. Măsura va duce la scumpirea combustibililor cu 40 de bani pe litru, din cauza celor 7 eurocenţi, la care se adaugă TVA de 24%. Scumpirea va propulsa România de pe locul 23 în Uniunea Europeană direct în top 10 în privinţa preţurilor la motorină, potrivit calculelor „Adevărul“, bazate pe statisticile Comisiei Europene. În cazul benzinei, România va ajunge de pe locul 28 pe poziţia 21 în urma aplicării accizei suplimentare. 
 
Introducerea accizei de 7 eurocenţi a generat un lung conflict între preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta. Preşedintele a refuzat să semneze în două rânduri scrisorile către Fondul Monetar Internaţional, acuzând că bugetul se putea construi şi fără această acciză, iar banii colectaţi vor fi folosiţi în scop electoral, prin Ministerul Dezvoltării, condus de către Liviu Dragnea. Premierul Ponta susţinea în toamnă că sumele colectate din acciza suplimentară vor fi alocate pentru investiţiile în autostrăzi. La rândul său, Liviu Voinea, ministrul delegat pentru Buget, explica în iarnă că acciza se introduce pentru a diminua riscurile unei posibile deflaţii.
 
Între timp, şi noul ministru de Finanţe, Ioana Petrescu, a provocat controverse. Prezentă săptămâna trecută la Adevărul Live, a afirmat că, în cazul în care această acciză nu va fi introdusă, există riscul să nu mai poată fi plătite pensiile şi salariile. Întrebată ce se poate întâmpla dacă nu se introduce această nouă taxă şi dacă există riscul ca banii să nu mai ajungă pentru pensii şi salarii, oficialul a răspuns afirmativ: „Da. Sunt 2 miliarde, gândiţi-vă. Ar fi fost 2,67 miliarde, acum sunt 2 miliarde. Evident că exista un pericol foarte mare (…)“, a precizat ministrul. 
 
Preşedintele Băsescu a cerut săptămâna trecută, din nou, renunţarea la această măsură printr-o scrisoare trimisă premierului, afirmând că ar genera o presiune mult prea mare şi inutilă asupra mediului economic şi consumatorilor. Potrivit transportatorilor, din cele 5 milioane de tone de motorină consumate anul trecut în România, dacă un procent de 13% ar urma să fie achiziţionaţi din afara ţării, atunci bugetul nu va câştiga nimic din introducerea accizei.
 
Săptămâna trecută, premierul Ponta a anunţat că Guvernul va introduce şi un set de măsuri fiscale care să permită „transportatorilor corecţi, cu facturi“ să recupereze o parte din cheltuielile cu acciza suplimentară. Transportatorii doresc recuperarea acestor costuri în acelaşi mod în care se face recuperare TVA. Pe de altă parte, şoferii se pot considera discriminaţi, de vreme ce proprietarii simpli de maşini nu-şi pot deconta aceste costuri, ci doar transportatorii. 
 
** Tot de la 1 aprilie, majorarea accizei totale de la 81,78 euro/1.000 ţigarete la 84,37 euro/1.000 ţigarete, va determina scumpirea cu aproximativ 23 de bani a pachetului de ţigări. Creşterea preţului unui pachet de ţigări ar putea fi însă mai mare dacă producătorii vor transfera către cosumatorul final şi efectul introducerii accizei suplimentare la carburanţi. 
 
** Tot de la 1 aprilie sunt programate două majorări de preţ şi la gazele naturale: o majorare de 2% pentru populaţie şi una de 5% pentru sectorul industrial care se alimentează de pe piaţa reglementată, după cum declara recent Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE). Aceste măsuri au fost impuse de către FMI în calendarul de dereglementare a preţurilor la gazele naturale. Pentru consumatorii industriali care se alimentează de pe piaţa concurenţială, se menţine preţul de referinţă al gazelor de la 1 ianuarie. 
 
** Pe de altă parte, şcolile, spitalele, bisericile şi organizaţiile de caritate trebuie să se înscrie de la 1 aprilie la Direcţia Generală a Vămilor pentru a putea beneficia în continuare de scutirea de acciză la gazele naturale. Iniţial, şi populaţia era obligată să notifice Vama, dar Guvernul a aprobat o prevedere care să elimine această obligativitate pentru consumatorii casnici. Modelul de notificare nu are un format tipizat, dar este obligatoriu să conţină datele utilizatorului, informaţii privind activitatea desfăşurată şi cantitatea de gaz natural solicitată în regim de scutire de la plata accizelor.
 
** Mâine este ultima zi în care contribuabilii care achită integral impozitul pe casă, teren sau maşină pot beneficia de o bonificaţie de până la 10%, potrivit prevederilor Codului Fiscal. De la 1 aprilie, nu se mai aplică bonificaţii pentru plata de taxe şi impozite locale. Impozitul/taxa pe teren sau pe casă se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv.
 
** 1 aprilie aduce însă şi veşti bune. Operatorii telecom vor practica, de la 1 aprilie, tarife de interconectare mult reduse, de la 3,07 eurocenţi/minut la 0,96 eurocenţi/minut în cazul telefoniei mobile şi de la 0,67 la 0,14 eurocenţi/minut pentru telefonia fixă. Tarifele de interconectare, sau de terminare a apelurilor în altă reţea, sunt plătite între operatori pentru convorbirile clienţilor în afara reţelei la care sunt abonaţi sau au cartelă prepaid. Acest preţ se regăseşte în tariful perceput clientului care iniţiază apelul.
 
Startul „Rabla“ se amână
 
Chiar dacă Attila Korodi, ministrul Mediului, a declarat de mai multe ori în ultima lună că programul „Rabla“ ar putea fi demarat la 1 aprilie, startul este amânat. La începutul săptămânii trecute a început sesiunea de depunere şi validare a dosarelor dealerilor auto pentru înscrierea în programul „Rabla“.
 
Sesiunea trebuia să se încheie vineri, 28 martie, însă aceasta se va prelungi până la 31 martie. Ulterior, lista producătorilor, importatorilor de autoturisme şi distribuitorilor autorizaţi să participe la programul „Rabla“, precum şi cea a colectorilor autorizaţi să preia maşinile uzate, va fi publicată pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu. Cei care doresc să se înscrie anul acesta în programul „Rabla“ o vor putea face la orice dealer dintre cei care vor fi validaţi şi îşi vor putea casa vechea maşină la orice colector autorizat.

Citeşte şi:

Petrescu, ministrul Finanţelor: Cota unică se menţine în acest an, dar de anul viitor s-ar putea păstra doar la firme. Cota unică va fi menţinută la 16% pe tot parcursul acestui an, dar din 2015 s-ar putea păstra doar pentru companii, în timp ce pentru populaţie se va reveni la cota progresivă, ca soluţie de relaxare fiscală, dacă spaţiul bugetar o va permite, a declarat Ioana Petrescu, ministrul Finanţelor.

Noul program al Guvernului: Lărgirea bazei de impozitare, impozit diferenţiat, reducerea CAS cu 5 puncte procentuale şi scăderea TVA la 19% dacă este posibilLărgirea bazei de impozitare, o cotă redusă de TVA la produsele agroalimentare de bază cu condiţia asigurării spaţiului fiscal necesar, revenirea la TVA de 19% şi reducerea CAS cu 5 puncte la angajator în măsura în care cadrul fiscal-bugetar va permite sunt prevederile din noul program al Guvernului.

Ioana Petrescu, „pariul“ lui Ponta de la Finanţe, va da piept cu birocraţia românească: Topul provocărilor din acest anNumirea tinerei economiste Ioana Petrescu în funcţia de ministru al Finanţelor în cel de-al treilea Cabinet condus de Victor Ponta a surprins pe multă lume luni. Victor Ponta spune însă că este un "pariu" pe care îl face prin numirea unui tehnocrat aşa de tânăr. Profesoara de politici publice care a studiat la Harvard va trebui însă să dea piept cu birocraţia şi realităţile economiei bazându-se doar pe lecţiile învăţate în cărţile de economie.

Cine este Ioana Petrescu, propusă ministru al Finanţelor în Guvernul Ponta III, care declară război evaziunii fiscale: doctor în finanţe, şcolit la HarvardIoana Petrescu (34 de ani), numită în septembrie 2013 consilier economic al premierului Victor Ponta, este propusă acum pentru funcţia de ministru al Finanţelor Publice în Cabinetul Ponta III. Şcolită peste Ocean, cu doctorat în finanţe publice la Universitatea Harvard, Ioana Petrescu l-a consiliat pe Ponta în ultimele cinci luni pe probleme de fiscalitate şi l-a asistat la toate vizitele misiunii FMI la Bucureşti.

 Guvernul vrea să înfiinţeze o nouă structură de administrare a proprietăţii private a statului.Guvernul vrea să înfiinţeze o nouă structură de administrare a proprietăţii private a statului, pentru a putea elabora cadrul legislativ necesar deblocării economiei şi soluţionării problemei arieratelor, potrivit programului de guvernare.

Guvernul vrea să acorde facilităţi firmelor care angajează pe minimum doi ani tineri cu vârsta sub 25 de ani sau persoane cu vârsta peste 45 de ani. Statul va suporta pe un an contribuţiile sociale aferente datorate de firme care angajează pe minimum 2 ani tineri cu vârstă sub 25 ani şi pesrsoane cu vârsta peste 45 ani, va acoperi costul unui stagiu de specializare pentru tinerii romi şi va condiţiona indemnizaţia de şomaj de prezenţa la un program de consiliere.

Limita maximă calculată de Guvern la creşterea salariului minim, de până la 1.100 de lei în 2016, mai mică decât în vechiul program. Limita maximă până la care ar urma să crească, în etape, până în 2016 salariul minim este în programul noului Guvern mai mică decât limita superioară asumată de Guvernul USL în decembrie 2012, fiind calculată acum la 1.100 lei, faţă de ţinta de 1.200 lei fixată atunci pentru acelai interval.

Guvernul vrea să introducă un sistem de pensii bazat pe conturi individuale de economisire. Guvernul va promova dezvoltarea unui sistem de pensii durabil, bazat pe conturi individuale de economisire, care să preia, ca pondere, un procent tot mai mare din venitul de înlocuire şi din venitul total al asigurărilor sociale ale asiguratului.

Noul program al Guvernului: Lărgirea bazei de impozitare, impozit diferenţiat, reducerea CAS cu 5 puncte procentuale şi scăderea TVA la 19% dacă este posibil. Lărgirea bazei de impozitare, o cotă redusă de TVA la produsele agroalimentare de bază cu condiţia asigurării spaţiului fiscal necesar, revenirea la TVA de 19% şi reducerea CAS cu 5 puncte la angajator în măsura în care cadrul fiscal-bugetar va permite sunt prevederile din noul program al Guvernului.

Liberalii au depus la Parlament proiectul pentru reducerea CAS cu 5 puncte procentuale şi scutirea de impozit pe profitul reinvestit. PNL a depus, miercuri, la Parlament proiectul de lege de modificare a Codului fiscal, în sensul reducerii cu 5 puncte procentuale a cotelor de contribuţii sociale şi a scutirii de la impozit a profitului reinvestit, măsurile urmând să intre în vigoare începând cu 1 iulie, dacă se adoptă actul normativ.

Ponta promite că reducerea CAS şi scutirea impozitului pe profitul reinvestit nu se amână, obiectivele „nu sunt doar ale PNL“. Reducerea contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) şi scutirea impozitului pe profitul reinvestit rămân şi pe agenda noului Guvern, deoarece nu sunt obiective "doar ale PNL". Important este să poată fi realizate din punct de vedere fiscal-bugetar, a afirmat premierul Victor Ponta.

Şeful Comisiei de buget din Camera Deputaţilor: Contribuţiile la asigurările sociale vor fi reduse cu 5 puncte dacă arieratele şi evaziunea vor fi diminuate. Contribuţiile la asigurările sociale pentru angajator vor putea fi reduse cu 5 puncte procentuale, dacă arieratele şi evaziunea fiscală vor fi diminuate, a declarat, marţi, Gheorghe Dragomir, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor, după întâlnirea cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI).
 
Parfum electoral în negocierile cu FMI. Stimularea consumului, neimpozitarea profitului reinvestit, reducerea contribuţiilor sociale sau anularea accizei suplimentare de 7 eurocenţi sunt principalele măsuri cu iz electoral avansate în spaţiul public pentru negocierile cu finanţatorii internaţionali.
 

 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: