Ce şanse sunt ca noul Cod Fiscal să fie retrimis la Parlament

Ce şanse sunt ca noul Cod Fiscal să fie retrimis la Parlament

Preşedintele Klaus Iohannis mai are puţin timp la dispoziţie pentru a se pronunţa asupra legii  FOTO Mediafax

Semnalele din ultima vreme arată că preşedintele Klaus Iohannis se pregăteşte să retrimită în Parlament noul Cod Fiscal, iar Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, ca şi Comisia Europeană, avertizează asupra pericolelor pe care le generează marile scăderi de taxe prevăzute în acest act normativ.

Ştiri pe aceeaşi temă

Termenul de 20 de zile pe care preşedintele Klaus Iohannis îl are la dispoziţie pentru decizia de promulgare ori retrimitere la Parlament a noului Cod Fiscal se apropie de final, după ce actul normativ a fost votat de Camera Deputaţilor în data de 24 iunie. Opinia publică, dar şi Comisia Europeană aşteaptă cu sufletul la gură decizia şefului statului privind scăderea taxelor, deoarece acest lucru va impacta atât portofelele românilor, cât şi bugetul de stat al României. 
 
Codul Fiscal prevede mari reduceri de taxe începând cu 1 ianuarie 2016: scăderea cotei generale de TVA de la 24% la 19%, eliminarea accizei de 7 eurocenţi pe litrul de carburant şi a taxei pe stâlp şi reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 5%. Toate aceste măsuri vor produce un gol bugetar de 12 miliarde de lei, din care 9 miliarde de lei îl reprezintă numai scăderea TVA la 19%.
 

Cheltuieli pe bandă

 
Problema este că, pe lângă acest gol bugetar pe care Guvernul trebuie să îl acopere, există o serie de cheltuieli suplimentare la care statul s-a înhămat deja.
 
Parlamentul a votat deja dublarea alocaţiilor pentru copii, majorarea salariilor pentru personalul nedidactic din învăţământ este şi ea bătută în cuie, în vreme ce legea salarizării bugetare, care va fi pusă pe tapet în toamnă, promite majorarea câştigurilor pentru administraţie şi demnitari. Dintre acestea, numai măsura dublării alocaţiilor are un impact anual de 1,8 miliarde de lei pe an, în vreme ce pentru noua lege a salarizării nu există încă niciun calcul, proiectul nefiind făcut public. 
 
În fine, România şi-a asumat şi acordarea a 2% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru Armată, în contextul obligaţiilor de stat membru NATO, după ce Rusia a anexat anul trecut Crimeea şi a sprijinit insurgenţii din estul Ucrainei.
 

Gol bugetar

 
Numai că ţara noastră nu îşi permite toate aceste cheltuieli deodată, deoarece pentru a le susţine va trebui să se împrumute mai mult, iar acest lucru se va vedea în deficitul bugetar şi în datoria publică. România şi-a asumat deja în faţa Uniunii Europene să atingă un deficit structural de 1% în 2016, ceea ce înseamnă un deficit bugetar de 1,2%. Numai că măsurile prevăzute în Codul Fiscal duc deficitul la aproape 3% din PIB, avertiza marţi Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte al Comisiei Europene. Astfel că autorităţile trebuie să selecteze ceea ce se poate susţine şi ce nu.
 

Economiştii îndeamnă la prudenţă

 
Economiştii îndeamnă la prudenţă, mai ales în contextul problemelor financiare ale Greciei. 
Radu Crăciun, economistul-şef al BCR, avertizează că există două riscuri. „În primul rând ca oferta economiei româneşti să nu poată ţine pasul, din cauza deficitului de investiţiii în educaţie şi infrastructură. În aceste condiţii, consumul adiţional se va regăsi în importuri şi deci deficite externe în creştere, care vor trebui finanţate prin datorie externă, în condiţiile în care contextul internaţional va face ca investiţiile străine să rămână limitate. În al doilea rand, deficitul de venituri la buget va trebui compensat prin cheltuieli mai mici şi taxe noi“, a declarat, pentru „Adevărul“, Radu Crăciun.
 
El a mai afirmat că reducerea cheltuielilor ar face relansarea investiţiilor publice improbabilă. "În varianta acceptării unui deficit bugetar în creştere marcantă, profilul de risc al României ar putea fi afectat negativ, ceea ce va face ca finanţarea externă să se facă la costuri mai mari. Cu cât profilul de risc va fi mai ridicat, cu atât mai nervoase şi mai penalizatoare vor fi reacţiile investitorilor la scenarii de criză din Grecia, China sau Ucraina“, a conchis economistul.
 
 
De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis a spus că „n-ar trebui să ne preocupe doar scăderea taxelor, ci şi maniera în care se face“, şeful statului subliniind că acest lucru ar trebui realizat fără a pune în pericol sustenabilitatea finanţelor publice.
 
Analistul Florin Cîţu este de părere că nu taxele mici sunt problema, ci cheltuielile mai mari ale statului, în special cele cu personalul. El se referă inclusiv la salariile demnitarilor, dar şi la transferurile de bani care se fac de la buget pentru pensii.
 

Cum vrea Guvernul să acopere deficitul

 
Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor, a anunţat că, la realizarea bugetului pe 2016, va institui o regulă de la care nu va face rabat: toate cheltuielile eligibile să fie trecute pe fonduri europene. În acest fel s-ar degreva bugetul şi s-ar creşte absorbţia de fonduri europene. Anterior, Darius Vâlcov – fostul ocupant al portofoliului Finanţelor – explica la Adevărul Live că impactul bugetar net al Codului Fiscal va fi acoperit din creşterea economică şi îngheţarea cheltuielilor.
 
Vâlcov calcula în februarie că impactul net ar fi de doar 7 miliarde de lei. Această sumă ar proveni dintr-un impact brut de 16,2 miliarde minus 9,5 miliarde de lei pe care estima că îi va recupera din creşterea economică mai mare. Numai că economiştii consideră prea optimiste estimările potrivit cărora statul ar recupera 9 miliarde de lei.
 

Politicienii fac presiuni pentru promulgare

 
Dacă economiştii îndeamnă la prudenţă, politicienii vor în continuare promulgarea Codului Fiscal.
 
Deputatul Andreea Paul, la propunerea căreia s-a votat reducerea TVA la 19%, nu la 20% cât era în proiectul iniţial, a afirmat că „frica păzeşte bostănăria, dar acum avem nevoie de oameni bine pregătiţi şi curajoşi“. „Simpla creştere a taxelor nu garantează creşterea economică, dar am obţinut-o. Desigur, mult mai greu decât prin scăderea taxelor. Păstrarea taxelor mari nu garantează nici macrostabilitatea economică. Experimentul este realitate din ţara vecină, Bulgaria, care are TVA de 20% şi cota unică de 10%, dar colectarea veniturilor la buget mult mai bună decât a noastră“, a afirmat Andreea Paul, într-un comunicat. „Aşadar, pentru toţi cei vizaţi, încetaţi să protejaţi marea evaziune fiscală şi lăsaţi taxele să scadă pentru români!“, a mai cerut ea.
 
De asemenea, şi Călin Popescu Tăriceanu, şeful Senatului şi copreşedinte al ALDE a cerut, alături de Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi copreşedinte la rândul său în ALDE, promulgarea Codului Fiscal.
 

Ce se întâmplă dacă Iohahnis respinge Cod Fiscal

 
În cazul în care preşedintele Klaus Iohannis trimite noul Cod Fiscal înapoi în Parlament, pentru reexaminare, aleşii au două variante: pot să respingă solicitarea preşedintelui sau pot să modifice Codul Fiscal în sensul indicat de şeful statului.
 
Cum PSD are majoritatea în Parlament, este foarte probabil ca solicitarea lui Klaus Iohahnis să fie respinsă, şi noul Cod Fiscal să fie trimis înapoi la Cotroceni exact în forma actuală. În acest caz, preşedintele are la rândul lui două variante: să conteste Codul Fiscal la Curtea Constituţională  (însă este puţin probabil să existe un motiv de neconstituţionalitate) sau să-l promulge.
 
N-ar fi pentru prima dată când PSD respinge o cerere de reexaminare a preşedintelui. La fel s-a întâmplat şi în cazul Codului Silvic, criticat de preşedinte, dar adoptat de Parlament.
 
O eventuală cerere de reexaminare le-ar strica însă vacanţa parlamentarilor. Cum aleşii se întorc la muncă abia în toamnă, ar fi nevoie de convocarea unei sesiuni extraordinare pentru a fi votat din nou Codul Fiscal.
 
„Suntem în plină vacanţă de vară, trebuie să luăm cu o anumită rezervă posibilitatea convocării unei sesiuni parlamentare de urgenţă“, spune preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Dacă nu reuşeşte să-şi adune parlamentarii pe timp de vară, Puterea va amâna pentru toamnă dezbaterea provocată de preşedinte. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările