DOCUMENT Ce prevede şi cum lucrează „Legea Roşia Montană“. Ce urmează dacă aceasta pică în Parlament

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Masivul Cetate din Roşia Montană urmează a fi inclus în proiectul minier derulat de RMGC dacă se votează proiectul de exploatare a aurului  FOTO: Adevărul
Masivul Cetate din Roşia Montană urmează a fi inclus în proiectul minier derulat de RMGC dacă se votează proiectul de exploatare a aurului  FOTO: Adevărul

Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) va putea expropria clădirile şi terenurile care îi sunt necesare în zona de dezvoltare a exploatării aurifere, acţionând ca reprezentant al statului, potrivit proiectului de lege care reglementează proiectul.

Acesta a fost avizat de Guvern săptămâna trecută, iar acum este în Parlament, pentru dezbateri. Noua lege completează Legea minelor cu două noi articole. 

Primul dintre acestea statuează că pentru proiectele miniere declarate „de utilitate publică şi de interes public naţional deosebit“, aşa cum este declarat cel de la Roşia Montană, exproprierea imobilelor necesare se face conform Legii 255/2010. Celălalt menţionează că expropriator este statul român, dar că acesta „acţionează prin titularii licenţelor“. 

Cum se face exproprierea

„Pentru exproprierea imobilelor necesare realizării proiectelor miniere prevăzute la alin. (1), expropriator este Statul român, reprezentat de Ministerul Economiei, acţionând prin titularii licenţelor de exploatare, la solicitarea acestora. (...) Plata despăgubirilor către proprietari se va face de către reprezentantul desemnat al expropriatorului sau de către titularul licenţei de exploatare din bugetul propriu, după caz“, se arată în lege.

Exproprierea se declanşează prin Hotărâre de Guvern, la 30 de zile după ce RMGC depune o cerere însoţită de planul de amplasament al imobilelor vizate, avizat de Agenţia Naţională de Cadastru.

Dreptul de administrare a imobilelor dobândite prin exproprieri este deţinut de Ministerul Economiei. Instituţia condusă de către Varujan Vosganian le va concesiona pe urmă direct către titularul licenţei de exploatare pe maximum 49 de ani. Dacă exploatarea se încheie mai devreme şi concesiunea se ajustează asemănător, compania va plăti ministerului o redevenţă de pe urma folosirii acestor terenuri, însă din aceasta se vor compensa mai întâi sumele plătite anterior pe terenurile şi clădirile expropriate cu banii proprii.

image
image

Dezbatere Adevărul Live, despre proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană. Intră în dialog joi, începând cu ora 11:00!

Minvest şi Remin, obligaţii suplimentare

În alte prevederi ale proiectului de lege se mandatează Ministerul Economiei ca, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a acestei legi, să facă toate demersurile pentru ca operatorul minier Minvest SA Deva, acţionarul minoritar de la RMGC, să aducă imobilele sale din perimetrul Roşia Montană ca aport social în cadrul RMGC. La fel, tot în 60 de zile, Compania Naţională pentru Metale Neferoase Remin SA Baia Mare, trebuie să îşi vândă terenurile pe care le deţine în aceeaşi zonă tot către RMGC. 

De asemenea, instituţiile sau autorităţile publice centrale sau locale care deţin în proprietate sau în administrare terenuri şi clădiri în perimetrul minier sunt obligate să le concesioneze în 45 de zile de la solicitarea RMGC. Ministerul Culturii este, la rândul său, mandatat să avizeze certificatele de urbanism referitoare la perimetrul minier sau zonele adiacente în termen de 15 zile de la prezentarea documentaţiei cerute de lege. 

Noi licenţe pentru metalele rare

Acordul dintre Executiv, Gabriel Resources şi RMGC menţionează, pe de altă parte, că aceasta din urmă are doar dreptul de a exploata minereurile de aur şi argint, astfel că pentru orice alte resurse minerale trebuie ca societatea să ia noi licenţe de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM). În presă au apărut în ultimii ani mai multe informaţii privind existenţa unor metale rare în zăcământul de la Roşia Montană, precum germaniu, galiu, indiu, vanadiu, molibden, titan, crom sau nichel. Potrivit reprezentanţilor  RMGC, metoda folosită de companie, respectiv cianurarea, nu permite extragerea acestora.

Obligaţii de mediu

Legat de cianurare, acordul prevede o concentraţie de maximum 7 ppm (părţi pe milion - n.r.) pentru cianura din iazul de decantare. Valoarea maximă admisă în Uniunea Europeană este de 10 ppm.

În urmă cu doi ani, fostul ministru al Mediului, Laszlo Borbely, declara că RMGC propusese atunci un nivel de 5 ppm, iar el a cerut reducerea la 3 ppm, după ce a văzut la o mină din Suedia o concentraţie maximă admisă de doar două miligrame pe litru (2 ppm).

Tot la capitolul mediu, acordul mai prevede constituirea de garanţii de închidere şi reabilitare şi monitorizare a zonei, în valoare de 146 de milioane de dolari, plus alte 25 de milioane de dolari ca garanţie de răspundere.

Ce câştigă statul în plus

Documentul mai prevede că participaţia statului creşte de la 19,8% la 25% după îndeplinirea unor condiţii privind accelerarea procedurilor de avizare, iar redevenţa urcă de la 4% la 6%.

Per total, statul va încasa 2,3 miliarde de dolari, din care redevenţa minieră este estimată la 591 de milioane de dolari, dividendele sunt 580 de milioane, iar impozitul pe profit ajunge la 445 de milioane de dolari. Restul banilor sunt impozite pe dividendele nerezidenţilor (368 de milioane de dolari), impozite şi contribuţii asociate salariilor (200 de milioane), accize pe combustibili (115 milioane) şi o serie de taxe aduc încă 56 de milioane de dolari.

Alte 2,9 miliarde de dolari ar intra în economia României prin contractele acordate furnizorilor. 

CE URMEZĂ DACĂ LEGEA PICĂ

Eventualul eşec în Parlament al proiectului de lege privind exploatarea de la Roşia Montană nu duce automat la ruperea contractului dintre Minvest SA şi compania Roşia Montană Gold Corporation. 

Proiectul de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia a fost iniţiat de Guvern tocmai pentru a scurta procesul de autorizare, grevat de „exces de reglementări, care generează un cadru normativ birocratic, necoerent şi necorelat cu nevoile de dezvoltare a afacerilor“, după cum se arată în expunerea de motive.

În cazul renunţării la concesiune, una dintre cele mai importante probleme va fi recuperarea sutelor de milioane de euro investite deja în acest proiect, precum şi a împrumuturilor acordate de Gabriel Resources companiilor Roşia Montană Gold Corporation şi Minvest SA. Reprezentanţii Roşia Montană au evitat să spună dacă iau în calcul renunţarea la licenţa de concesiune, în cazul respingerii proiectului de lege în Parlament. 

Contractul de concesiune dintre Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) şi compania Roşia Montană Gold Corporation nu prevede penalităţi în cazul în care proiectul eşuează. Licenţa de concesiune poate fi anulată la solicitarea uneia dintre cele două părţi, dar numai în anumite condiţii, stipulate de Legea Minelor nr. 61/1998. 

Astfel, pe lângă faptul că este obligat să notifice în prealabil intenţia renunţării la concesiune, titularul licenţei trebuie să pună la dispoziţia ANRM documentaţia privind activitatea desfăşurată, precum şi rezultatele acesteia. În cazul în care lucrările de refacere a mediului asumate prin contract nu au fost făcute în totalitate, contravaloarea acestora trebuie achitată. Pentru a verifica dacă au fost îndeplinite aceste condiţii şi a dispune anularea licenţei, ANRM are un termen de 60 de zile.

Concesiunea mai poate fi anulată dacă Roşia Montană şi-ar încălca obligaţiile contractuale: neînceperea activităţii miniere la termenul asumat,  sistarea lucrărilor mai mult de 30 de zile fără acordul ANRM, folosirea unor tehnologii de exploatare neautorizate sau executarea unor activităţi miniere fără autorizaţie. Sorin Ghica

Proteste în toată ţara

BUCUREŞTI. Protestele împotriva exploatării miniere de la Roşia Montană durează deja de trei zile în Capitală. Prima zi, duminică, a fost cea în care s-au adunat cei mai mulţi bucureşteni, circa 4.000 de oameni. Fiecare zi a variat ca număr, media celor prezenţi fiind de cel puţin 1.000 de oameni pe seară. Locaţiile au variat de asemenea de la o zi la alta. Pe rând, protestatarii au blocat Bulevardul Nicolae Bălcescu, Strada Academiei şi Calea Victoriei, toate conexe locului de întâlnire –

fântâna de la Universitatea de Arhitectură. Marţi noapte, oamenii au bătut din palme şi au dansat pe bulevard în ritm de tobe chiar în faţa Pieţei Revoluţiei.

CLUJ. Clujenii au ieşit în stradă ca să protesteze la adresa proiectului minier de la Roşia Montană şi marţi seara, 3 septembrie, şi duminică, 1 septembrie. Duminică au fost circa 5.000 de oameni, marţi, aproximativ 1.000. La ambele proteste a participat soţia primarului Clujului, Emil Boc. 

SIBIU. Aproximativ 500 de persoane au participat la un protest vizavi de demarararea proiectului, protest care a avut loc în după-amiaza zilei de duminică, 1 septembrie, în Piaţa Mare din Sibiu. 

NEAMŢ. 30 de persoane s-au adunat sâmbătă, 31 august, în faţa Prefecturii Neamţ, după un anunţ pe Facebook, pentru a protesta faţă de redeschiderea operaţiunilor miniere la Roşia Montană. Manifestaţia s-a încheiat repede, la sosirea jandarmilor. 

CONSTANŢA. Mişcarea de salvare Roşia Montană a avut 200 de susţinători. Ei au protestat duminică, în faţa Prefecturii, pentru păstrarea aşezării fără exploatarea minieră cu cianuri. 

ARAD. Peste 100 de persoane au participat, duminică, la un protest faţă de exploatarea zăcămintelor aurifere şi argintifere de la Roşia Montană. Protestul, care nu a fost autorizat, a început la ora 17.00. 

BRAŞOV. 300 de oameni au protestat la Braşov, duminică seară, în faţa Prefecturii, faţă de proiectul de la Roşia Montană. „Avem cu toţi o rană – Roşia Montană!“, a fost sloganul strigat cel mai des de protestatarii din Braşov. 

PRAHOVA. La Ploieşti, acţiunea de protest, demarată pe 1 septembrie la nivel naţional, nu a reuşit să adune decât 20 de tineri care au încercat, în zadar, să strângă mai mulţi simpatizanţi. 

IAŞI. La Iasi s-au adunat circa 250 de oameni care au protestat duminica în Piata Unirii. Vineri seară, câteva zeci de tineri vor merge prin cartiere, cu bicicletele pentru a populariza acţiunea de protest.

GALAŢI. La Galaţi, duminică au ieşit doar doi adulţi şi trei copii, în faţa Prefecturii. Luni, aproape 30 de oameni s-au strâns tot în faţa Prefecturii, după care au mers pe Faleză pentru a împărţi materiale informative legate de protestul lor. Marţi, 15 tineri s-au strâns din nou la Prefectură, dar s-au împrăştiat repede. 

TIMIŞ. Aproape 1.000 de persoane au protestat duminică, la Timişoara, faţă de proiectul Roşia Montană. Manifestaţia a avut loc în Piaţa Victoriei din centrul oraşului.

ALBA. În Alba au fost organizate duminică, 1 septembrie, două manifestări de protest, la Alba Iulia şi Roşia Montană. La Alba Iulia au participat circa 150 de persoane, iar la Roşia Montană au fost aproximativ 80. 

A C O R D privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Mont...

EXPUNERE DE MOTIVE la Proiectul de Lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argenti...

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite