Ce presupune sprijinul anunţat de Ponta pentru datornicii la bănci, cine poate beneficia de schemă şi în ce condiţii

Măsurile anunţate de premierul Victor Ponta după negocierile finale cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială

Premierul Victor Ponta a anunţat luni seară, în urma dicuţiilor finale cu reprezentanţii FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, că va aproba prin ordonanţă o schemă de sprijin pentru românii cu venituri sub medie care sunt datornici la bănci. „Adevărul“ vă prezintă în ce constă această schemă şi cine sunt cei care vor putea beneficia de ea.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ce presupune schema de sprijin a datornicilor
 
Schema presupune reducerea ratei la creditul bancar la jumătate, dar nu mai mult de 500 de lei, pe o perioadă de doi ani, prin reeşalonare. Operaţiunea trebuie să conducă la diminuarea cu cel mult jumătate şi nu cu mai mult de 500 lei (sau echivalentul în lei aferent valutei în care a fost acordat ori la care este indexat creditul) a obligaţiilor lunare de plată ale debitorului aferente creditului supus restructurării, pentru o perioadă de cel mult doi ani.
 
„Doar principalul se înjumătăţeşte, nu şi dobânda, pentru că rata e sursa de profit a băncii şi ea trebuie plătită integral“, a precizat Voinea.
 
Banca trebuie să asigure prelungirea duratei iniţiale a creditului cu perioada pentru care se diminuează obligaţiile de plată, adică cel mult doi ani. Restructurarea poate fi acordată o singură dată unei persoane fizice, la unul sau mai multe credite, cu condiţia ca suma totală amânată la plată să se încadreze în limita valorică determinată anterior.
 
Totodată, Guvernul acordă acestor datornici un credit fiscal, sub forma unei reduceri acordate la plata impozitelor. Mai exact, statul ar urma să ofere o reducere la plata impozitului cu cel mult 200 de lei, iar aceasta va fi aplicată doar la expirarea perioadei de reeşalonare. Ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a precizat că reducerea de impozit va fi de cel mult 200 de lei pe lună, dar nu mai mult decât impozitul datorat de fiecare persoană în parte.
 
Cine poate beneficia de sprijin şi în ce condiţii 
 
De schema de sprijin anunţată de Guvern vor putea beneficia toate persoanele fizice, salariaţi sau pensionari, care au împrumuturi bancare. Numai că în anumite condiţii. În primul rând, venitul mediu lunar al beneficiarului schemei să fie mai mic sau egal cu salariul mediu net pe economie (1.610 lei, anunţat de premierul Victor Ponta). În al doilea rând, debitorul să nu aibă restanţe la credit sau acestea să fie de maximum 90 de zile. 
 
„Condiţia este ca aceste persoane să aibă un venit lunar mai mic sau cel mult egal cu salariul mediu net, de 1.610 lei, şi să nu aibă restanţe mai vechi de 90 zile la creditele bancare. Este vorba de înjumătăţirea ratei pe o perioadă de doi ani, dar nu mai mult de 500 de lei pe lună. Este un credit fiscal acordat de stat pentru a acoperi creşterea dobânzii pentru cei doi ani de scădere a ratei (...) Practic, jumătate din rata pe care o plătesc va fi amânată - cei care au 800 de lei rată vor plăti doar 400 de lei, restul de 400 de lei se amână pe doi ani, iar statul va suporta, pe baza unui credit fiscal, din impozitul pe venit diferenţa după ce se termină cei doi ani“, a spus premierul Victor Ponta.
 
Sistemul este opţional pentru bănci 
 
Potrivit premierului Victor Ponta, de schema de sprijin vor putea beneficia 907.000 de români, iar măsura presupune ca numai în acest an să fie disponibilizate aproape 4 miliarde lei din partea băncilor pentru persoanele fizice. 
 
Sistemul este opţional pentru bănci, iar Guvernul nu a anunţat că ar fi încheiat vreo înţelegere cu instituţiile de credit.
 
Statul urmăreşte creşterea consumului
 
Şeful Guvernului a apreciat că această măsură va permite „o creştere moderată, dar importantă“ a consumului.
 
Potrivit calculelor lui Liviu Voinea, ministrul delegat penhtru Buget, impactul peste doi ani al măsurii va fi de circa 0,1% din PIB, bani care în mare parte se vor încasa până atunci prin efectele de antrenare ale restructurărilor. „Azi, mâine, pe stat nu-l costă nimic, iar peste doi ani costul va fi de maxim 0,1% PIB, dar care se recuperează în avans în aceşti doi ani din creştere economică şi TVA“, a spus Voinea.
 
El a arătat că schema va intra în vigoare începând cu luna aprilie. În aceste condiţii, impactul bugetar este minim în primii ani de aplicare a sistemului de facilităţi.
 
Câţi români sunt restanţieri la bănci 
 
Peste 685.000 de români înregistrau la sfârşitul lunii noiembrie 2013 restanţe mai mari de 30 de zile la creditele contractate de la bănci şi instituţii financiare nebancare, cu 52.000 de persoane mai puţine comparativ cu începutul anului trecut, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR). Chiar dacă numărul restanţierilor a scăzut în acest interval, valoarea restanţelor a crescut cu 20%.
 
La sfârşitul lunii noiembrie a anului trecut, valoarea sumelor restante a ajuns la echivalentul a 11,4 miliarde de lei (2,56 miliarde de euro), în creştere cu 20% faţă de nivelul consemnat la începutul anului. 
 
Şi numărul resranţelor a scăzut în primele 11 luni ale anului trecut, consemnându-se cu peste 100.000 de credite restante mai puţin, respectiv 910.781. Reiese însă că sunt români care au întârzieri la plata ratelor pentru două sau mai multe credite. 
 
Cea mai mare valoare a restanţelor se înregistra în noiembrie la împrumuturile în euro, respectiv 1,05 miliarde de euro, în creştere cu 21,2%, şi la creditele în lei, de 4,27 miliarde de lei (960 milioane de euro), mai mari cu puţin peste 20%.
 
Tot ieri, Guvernul a bătut în cuie acciza suplimentară de 7 eurocenţi la carburanţi, benzină şi motorină, aceasta urmând să fie introdusă de la 1 aprilie, după o amânare cu trei luni. 
 
De asemenea, şeful Guvernului a anunţat că statul va plăti jumătate din valoarea totală a cheltuielilor salariale aferente pentru firmele care creează minimum 20 locuri de muncă.

Mai puteţi citi: 

Statul va plăti jumătate din cheltuiala salarială pentru angajatorii care creează minimum 20 de locuri de muncă. Statul va plăti jumătate din valoarea totală a cheltuielilor salariale aferente pentru firmele care creează minimum 20 locuri de muncă, a anunţat luni seara premierul Victor Ponta, în urma discuţiilor finale cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI), Comisiei Europene şi Băncii Mondiale.

Victor Ponta: Acciza de 7 eurocenţi la carburanţi se aplică de la 1 aprilie. Cred că, până la urmă, preşedintele va înţelege că este important să avem acord cu FMI. Premierul Victor Ponta a anunţat luni seara, în urma discuţiilor finale cu reprezentanţii misiunii FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, că acciza suplimentară de 7 eurocenţi la carburanţi se va aplica de la 1 aprilie şi că scrisoarea de intenţie va fi semnată de preşedintele Traian Băsescu, întrucât acesta le-a transmis finanţatorilor internaţionali că va semna dacă "acciza" nu va apărea în document.

Preşedintele Băsescu ar semna scrisoarea cu FMI dacă acciza de 7 eurocenţi nu va fi menţionată în document. Liberalii ar dori mai mult reducerea CAS. Preşedintele Traian Băsescu va semna scrisoarea cu FMI dacă acciza de 7 eurocenţi la benzină nu va fi specificată în document, iar acciza la motorină va fi amânată cel puţin 3 luni, măsură agreată de premierul Victor Ponta, dar nu şi de PNL, care vede astfel diminuate şansele reducerii CAS din iulie, scrie Mediafax, care citează surse oficiale.

Ponta: „Nu se poate renunţa la acciza de 7 eurocenţi la carburant, asta i-a spus FMI şi lui Băsescu. Nu se poate redeschide bugetul“. Guvernul nu poate renunţa la introducerea accizei de 7 eurocenţi la carburanţi deoarece bugetul deja aprobat nu poate fi redeschis şi nici închis fără această taxă, afirmă premierul Victor Ponta, care susţine că acest punct de vedere i-a fost transmis şi preşedintelui Traian Băsescu de către reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi ai Comisiei Europene (CE).

Băsescu: Între mine şi FMI nu e o dispută, sunt un susţinător al continuării acordului. Nu vreau să punem taxe inutile pentru a face cheltuieli inutile. Preşedintele Traian Băsescu se declară un susţinător al continuării acordului cu FMI şi a anunţat că între el şi instituţia financiară internaţională nu este o dispută, însă respinge accizarea suplimentară a carburanţilor, care este folosită pentru "cheltuieli inutile".
 
Băsescu poate bloca acordul cu FMI din cauza accizei de 7 eurocenţi. Acordul cu FMI este din nou în pericol, după ce preşedintele Traian Băsescu a anunţat joi că nu semnează memorandumul dacă acciza suplimentară de 7 eurocenţi este aplicată.
 
Oamenii de afaceri cer Guvernului o politică de dezvoltare în detrimentul celei de austeritate, promovate de FMI. Scutirea impozitului reinvestit, pe listă. Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) solicită Guvernului să susţină în cadrul următoarelor negocieri cu FMI scutirea impozitării profitului reinvestit, creşterea finanţării unor programe care generează locuri de muncă şi reducerea impozitării salariilor pentru dezvoltarea economică.
 
Cât pierde statul din revoluţia şoferilor: amânarea introducerii accizei de 7 eurocenţi la motorină produce o gaură de aproape 125 de milioane de euro în buget. După ce a cedat la presiunile transportatorilor de marfă aflaţi în grevă şi a amânat cu trei luni supraaccizarea motorinei, statul va încasa cu peste 120 de milioane de euro mai puţin la buget.
 
Comisia Europeană: Propunerile alternative la acciză trebuie să aibă acelaşi impact bugetar.Alternativele pe care le propune România în locul accizei de 7 eurocenţi la motorină trebuie să aibă acelaşi impact bugetar ca această taxă, a declarat, marţi, purtătorul de cuvânt al CE, Simon O’Connor.
 
Tom Bugeţel, cu acciza la Bruxelles. Pe când se potcovea acciza cu 99 de ocale de fier şi se dădeau economiştii Guvernului peste cap să spuie năzdrăvănia că vaca bugetară va da mai mult lapte păscând pe lângă staţia de benzină, Victor Ponta ce-mi făcea?
 
Liviu Voinea, ministrul Bugetului: Se putea face bugetul pe 2014 şi fără acciza de 7 cenţi pe combustibil. Ministrul Bugetului, Liviu Voinea, a explicat astăzi, la emisiunea „După 20 de ani“, modul în care a fost construit bugetul pe 2014. Voinea a precizat că în timpul negocierilor cu FMI s-a luat în calcul majorarea cotei unice de la 16% la 18%.

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: