Ce ne lasă şi ce ne ia din portofel noul Cod Fiscal. Specialiştii: „Prea bun, prea ca la ţară“
0
Proiectul noului Cod Fiscal, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2016, anunţă reducerea TVA, accize mai mici la carburanţi şi alcool, reducerea CAS, dar şi impozite pe locuinţe de până la şase ori mai mari. Totul cu preţul unei găuri bugetare de 16,26 miliarde de lei.
Ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov, a prezentat ieri în şedinţa de Guvern proiectul noului Cod Fiscal care ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2016, măsurile propuse vizând, în cea mai mare parte, reducerea sau eliminarea unor taxe şi impozite, însă cu un cost de peste 16 miliarde de lei pentru bugetul statului.
Aşadar, proiectul noului Cod Fiscal prevede reducerea TVA şi a accizelor pentru carburanţi şi alcool, dar şi introducerea obligaţiei de plată a CAS şi CASS pentru toate persoanele care realizează venituri şi introducerea unui sistem de calcul al impozitelor pe locuinţe ce poate genera creşteri de până la şase ori. Pentru microîntreprinderi, Guvernul vrea să introducă plata impozitului pe venit în funcţie de numărul de angajaţi. În plus, taxa pe stâlp ar putea fi eliminată.
Măsurile propuse de Guvern în noul Cod Fiscal ar urma să producă numai în 2016 o gaură bugetară de 16,26 miliarde de lei. Totuşi, Ministerul Finanţelor estimează că 9,45 miliarde de lei vor fi recuperate din TVA, contribuţii sociale şi impozite în urma adoptării acestor măsuri. În acest caz, impactul bugetar net ar fi de 6,81 miliarde de lei. Luând în calcul cifrele de mai sus, deducem că efortul bugetar este unul consistent în condiţiile în care România trebuie să se încadreze într-un deficit bugetar structural cât mai aproape de 1% din PIB.
Noul Cod Fiscal şi Codul de procedură fiscală au fost lansate ieri în dezbatere, urmând să fie transmise Parlamentului la 15 martie, spre dezbatere şi aprobare.
Ce spun specialiştii
Efectele noului Cod Fiscal asupra bugetului sunt mult mai mari decât se aşteaptă Guvernul, specialiştii din domeniu estimând o gaură de 25 de miliarde de lei numai pentru 2016, primul an de aplicare. Pe de altă parte, reprezentanţii mediului de afaceri se arată încântaţi de relaxarea fiscală promisă.
„Codul Fiscal, la prima vedere: prea bun, prea ca la ţară. Numai pe anul viitor, impactul este de 25 de miliarde de lei, nu doar 16 miliarde cum zice Guvernul, pentru că vor fi efecte de rangurile doi şi trei. Avem nevoie de cofinanţare la proiecte din fonduri europene şi avem nevoie să creştem finanţarea pentru Apărare. De unde? Dacă am fi avut măsuri de colectare, aş fi zis. Gaura e prea mare“, a declarat, pentru „Adevărul“, consultantul fiscal Gabriel Biriş. El spune că principala prioritate ar trebui să fie reforma contribuţiilor sociale, iar propunerea nu rezolvă principalele probleme, astfel că „munca la negru va rămâne la fel“.
Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, spune şi el că „fără îndoială, efectul este bun în economie, dar Guvernul este optimist când estimează că din 16 miliarde de lei, anul viitor se vor întoarce la buget nouă miliarde“. El reaminteşte că deficitul trebuie să scadă anul viitor de la 1,8% din Produsul Intern Brut (PIB) la 1,1% din PIB. „Atenţie, acestea sunt angajamente luate în faţa Uniunii Europene, nu a Fondului Monetar Internaţional“, a spus Ionuţ Dumitru.
Mediul de afaceri, încântat de măsuri
Reprezentanţii mediului de afaceri se arată încântaţi de noile propuneri. Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), a afirmat că întotdeauna mediul de afaceri va susţine reducerea TVA, dar nu crede că din eliminarea taxei pe stâlp se vor realiza investiţii.
„Noi suntem de principiul că trebuie încercat (să reducem TVA de la 24% la 20% - n.r.). Altfel, se poate face înapoi 24% peste noapte cum s-a mai făcut. Mediul de afaceri nu se va plânge niciodată de reducerea TVA, la 24% e practic o invitaţie la evaziune. Din taxa pe stâlp nu cred că se vor face investiţii. La acciză e o problemă, pentru că noi le aliniasem la media europeană. Eu aş pune maximul european de acciză pentru că marile companii petroliere vând prea scump carburanţii, deşi extrag petrolul la 17 dolari pe baril“. Pârvan acuză că, prin noile măsuri anunţate pentru microîntreprinderi şi PFA, „Fiscul se concentrează doar pe evaziunea pe forţa de muncă, dar cea mai mare este la TVA“.
De asemenea, Mihai Ionescu, secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR), crede că măsurile vor avea un impact pozitiv atât pentru populaţie, cât şi pentru companii, dar remarcă şi caracterul electoral al acestora. „Măsurile anunţate de ministrul Finanţelor Publice, Darius Vâlcov, vor fi extrem de utile pentru mediul de afaceri şi nu numai. Adică şi pentru populaţie. Din păcate, printre rânduri, citesc izul electoral al măsurilor respective, având în vedere că mandatul actualului Guvern nu este garantat de nimeni până în 2019“, a spus Mihai Ionescu, citat de Agerpres.ro.
De asemenea, el cere ca reducerea cotei unice de la 16% la 14% să se facă mult mai repede pentru a da un impuls exportatorilor români, deoarece în ultimele trei luni din 2014 exporturile au scăzut.
Numai pe anul viitor, impactul este de 25 de miliarde de lei, nu doar 16 miliarde cum zice Guvernul, pentru că vor fi efecte de rangurile doi şi trei - Gabriel Biriş, consultant fiscal
Efectul este bun în economie, dar Guvernul este optimist când estimează că din 16 miliarde de lei, anul viitor se vor întoarce la buget 9 miliarde de lei. - Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal
„Adevărul“ vă prezintă care sunt principalele modificări fiscale propuse, cele mai multe cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2016:
** TVA redusă de la 24% la 20%.
Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) ar urma să se reducă de la 24% la 20% de la 1 ianuarie 2016 şi, tot de atunci, să se aplice o cotă de TVA pentru carne, peşte, legume şi fructe. În plus, TVA ar urma să fie redusă de la 20% la 18 începând cu 1 ianuarie 2018. România ar urma să ajungă astfel sub media Uniunii Europene privind nivelul TVA - de 21,5%, de pe locul al cincilea în prezent în rândul statelor membre. Ministrul Finanţelor a explicat că frauda fiscală din TVA a fost mai mare după majorarea acestei taxe, respectiv de la 3,4% din PIB în 2010 la 6,3% din PIB în 2012, după care s-a redus la 5,7% din PIB în 2013. Ministerul Finanţelor estimează că măsurile privind TVA vor avea un impact bugetar brut de 11,6 miliarde de lei, bani care ar rămâne la dispoziţia populaţiei şi a companiilor, însă se aştaeptă să recupereze venituri de 6,4 miliarde de lei din TVA, contribuţii sociale şi impozit pe salarii. Astfel, impactul bugetar net al măsurilor privind TVA ar fi în 2016 de 5,2 miliarde de lei. Reducerea TVA ar genera o creştere economică suplimentară de un punct procentual şi ar crea 145.000 de noi locuri de muncă în 2016 şi aproximativ 75.000 în următorii ani.
** Plata CAS şi CASS pentru toate persoanele care realizează venituri.
Proiectul noului Cod Fiscal prevede introducerea obligaţiei de plată a CAS şi CASS pentru toate persoanele fizice care realizează venituri, dar şi a plafonului maxim de cinci salarii medii brute (în prezent de aproximativ 12.010 de lei) pentru baza lunară de calcul a CAS şi CASS de la 1 ianuarie 2016. În plus, tot de la începutul anului viitor, ar urma să fie eliminată deducerea CASS de la calcul impozitului pe venit şi să fie majorată suma neimpozabilă lunară avută în vedere la stabilirea impozitului pe venitul din pensii. De-abia de la 1 ianuarie 2017, ar urma să se reducă CAS la angajat de la 19,5% la 7,5% şi la angajator de la 15,8% la 13,5%.
** Accize mai mici pentru carburanţi şi alcool.
Proiectul noului Cod Fiscal prevede reducerea cu 20% a accizei la motorină, cu 18,62% - la benzina fără plumb şi cu 16,28% - la benzina cu plumb. De asemenea, se prevede o reducere cu 15,38% a accizelor pentru bere, cu 70% - la vinurile spumoase şi cu 30% - pentru alcool etilic. Se vor elimina din sfera de impozitare ţiţeiul din producţia internă, cafeaua, bijuteriile, confecţiile din blănuri şi autoturismele. Ministerul Finanţelor justifică reducerea accizei la carburanţi prin apariţia fenomenului de alimentare cu combustibil de către transportatori în alte state membre, cum ar fi Ungaria şi Slovenia (unde se restituie o parte din accize) sau Bulgaria, care are un nivel redus de taxare. Acest fenomen s-a accentuat după ce Guvernul a introdus la 1 aprilie 2014 acciza suplimentară pe carburanţi (7 eurocenţi/litru), însă la acel moment a fost ignorat acest efect advers. Reducerea accizelor ar urma să aibă un impact bugetar brut de 2,87 miliarde de lei în 2016, dar Ministerul Finanţelor estimează că se vor recupera venituri de 1,53 miliarde de lei din TVA, contribuţii sociale şi impozit pe salarii, astfel că impactul bugetar net ar urma să fie de 1,34 miliarde de lei.
** Impozitul pe locuinţe şi terenuri, chiar şi de şase ori mai mare.
Impozitul pe locuinţe nu va mai fi limitat la 0,1% din valoarea impozabilă, ci va fi stabilit între 0,08% şi 0,2% de către primării, iar proprietarii care nu îşi îngrijesc casele şi/sau terenurile vor plăti, din ianuarie 2017, un impozit de şase ori mai mare faţă de nivelul standard. De asemenea, pentru terenul agricol nelucrat timp de doi ani consecutiv, consiliul local va putea majora impozitul pe teren cu până la 500% începând cu al treilea an. Sistemul de impozitare a proprietarilor de terenuri aflate în intravilan, cu construcţii, va fi modificat prin înlocuirea actualelor valori fixe cu grile având o limită minimă şi una maximă, cota maximă de impunere fiind dublă comparativ cu actualele taxe. De asemenea, impozitele şi taxele locale vor fi indexate în continuare o dată la trei ani în funcţie de inflaţie, dar nu de către Guvern, ca în prezent, ci direct de primării, şi vor putea fi majorate cu până la 50% faţă de acest nivel, comparativ cu nivelul maxim de 20% permis de normele actuale.
** Impozitarea microîntreprinderilor, pe număr de salariaţi.
Proiectul noului Cod Fiscal prevede cote de impozitare diferenţiate pentru microîntreprinderi, în funcţie de numărul de salariaţi. Astfel, vor plăti impozit de 1% din venituri microîntreprinderile care au doi sau peste doi angajaţi, 3% - cei cu un salariat, 3% plus 1.530 de lei timestrial – cei care nu au salariaţi. Impozit de 3% vor plăti şi microîntreprinderile care se află în proces de dizolvare urmată de lichidare, în inactivitate temporară sau în stare de nedesfăşurare a activităţii. Treptat, în etape, vor fi modificate pragurile pentru încadrarea firmelor în categoria microîntreprinderilor, acestea urmând să crească de la echivalentul a 65.000 de euro în prezent la 75.000 de euro din 2017 , 85.000 de euro din 2018 şi 100.000 de euro din 2019. Vâlcov justifică noul mod de impozitare prin faptul că microîntreprinderile reprezintă 78,3% din totalul societăţilor comerciale active, însă acestea realizează o cifră de afaceri de numai 2,4% din totalul cifrei de afaceri realizate de firmele din România. În plus, forţa de muncă angajată de acestea reprezintă doar 14% din total.
** Se elimină taxa pe stâlp.
Taxa pe construcţiile speciale, introdusă de Guvern în primăvara anului trecut, acum la un nivel de 1% din valoarea activelor, va fi eliminată de la 1 ianuarie 2016, potrivit proiectului noului Cod Fiscal. Impactul bugetar brut va fi de 1,6 miliarde de lei, sume care rămân la dispoziţia companiilor, urmând să se recupereze venituri de 850 de milioane de lei din TVA, contribuţii şi impozit pe salarii. Astfel, impactul net asupra bugetului ar urma să fie de 750 de milioane de lei, potrivit estimărilor Finanţelor.
Cota unică, redusă la 14% din 2019
Proiectul noului Cod Fiscal prevede reducerea, de la 1 ianuarie 2019, de la 16% la 14% a cotei unice de impozitare - pe profit şi pe venit, dar şi pe veniturile obţinute în România de nerezidenţi. Prin aplicarea acestei măsuri, Ministerul Finanţelor se aşteaptă la o creştere a gradului de conformare voluntară la plata obligaţiilor bugetare, dar şi la o majorare a recuperării arieratelor.
Impactul bugetar brut al acestei măsuri ar urma să fie în 2019 de 4,8 miliarde de lei, dar prin recuperarea din alte surse a 2,3 miliarde de lei, impactul net asupra bugetului ar fi de 2,5 miliarde de lei. Guvernul vrea să elimine de la 1 ianuarie 2016 impozitul pe dividende, în prezent de 16%.
Ministerul Finanţelor a anunţat că va elimina dubla impunere, atât la nivelul companiei, cât şi la cel al acţionarilor. Impactul bugetar brut estimat pentru 2016 este de 1,86 de miliarde de lei, din care statul va recupera circa un miliard de lei din TVA, contribuţii sociale şi impozit pe salarii. Astfel, impactul bugetar net pentru 2016 ar fi de 860 de milioane de lei.
Mai puteţi citi:
Se încarcă comentariile...
