CE lansează un infringement împotriva României referitor la exportul de gaze. Cum vor subvenţiona populaţia şi industria profitul Petrom şi Romgaz

CE lansează un infringement împotriva României referitor la exportul de gaze. Cum vor subvenţiona populaţia şi industria profitul Petrom şi Romgaz

România consumă anual în jur de 12 miliarde de metri cubi de gaze, din care importurile sunt 2 miliarde de metri cubi   FOTO Shutterstock

Comisia Europeană a lansat, joi, o procedură de infringement împotriva României din cauza unor bariere „nejustificate“ în calea exporturilor de gaze, potrivit unui comunicat al instituţiei, în care se arată că Bucureştiul are la dispoziţie două luni pentru reglementarea situaţiei, pentru a evita o trimitere în faţa Europene de Justiţie.

„Întrucât producătorii din România sunt obligaţi să acorde prioritate vânzărilor pe piaţa internă, iar tranzacţiile cu gaze trebuie supuse unor controale prealabile şi aprobării, Comisia consideră că cadrul juridic actual din România creează bariere nejustificate în calea exporturilor de gaze din România şi solicită eliminarea acestor bariere“, se arată în comunicatul Executivului comunitar.
 
Comisia consideră că, prin crearea de bariere în calea liberei circulaţii a mărfurilor în cadrul pieţei interne, România îşi încalcă obligaţiile în temeiul articolelor 35 şi 36 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi în temeiul articolului 40 litera (c) din Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale.
 
Din România se poate exporta şi acum
 
În acest moment, exportul de gaze din România nu se poate face decât pe conducta Arad-Szeged şi în niciun caz în cantităţi mari. Transgaz, operatorul sistemului naţional de gaze naturale, preciza la începutul lunii iunie că pe direcţia România-Ungaria se pot transporta 10.000 de metri cubi pe oră. 
 
În data de 27 august sunt programate să înceapă şi exporturile pe ruta Iaşi-Ungheni, „aurul albastru“ urmând să ajungă şi în Republica Moldova, capacitatea urmând a fi de 14.000 de metri cubi pe oră.
 
Teoretic, România ar mai mai putea exporta gaze naturale pe conducta Isaccea-Negru Vodă, dar acest lucru nu este posibil deoarece contractele încheiate cu Gazprom interzic „închirierea“ ei către alte companii.
 
Pactul cu Petrom
 
Comisia Europeană se referă, de fapt, la un acord între stat şi Petrom, prin care compania controlată de austriecii de la OMV asigurau statul român că nu vor exporta gaze de producţie proprie. Promisiunea respectivă fusese făcută în anul 2012, în condiţiile în care Petrom a obţinut de la stat anularea cotei de importuri de 20%, pe care centrala de la Brazi trebuia să o facă. Pentru a nu fi considerată măsură discriminatorie, acea măsură a fost aplicată tuturor producătorilor de gaze care au centrale proprii, astfel că de ea beneficiază şi Romgaz, care deţine termocentrala Iernut.
 
Petrom a făcut de mai multe ori lobby la Bruxelles pentru ca statul român să permită realizarea exporturilor. Acest lucru vine în condiţiile în care, în anii anteriori, producţia internă de gaze se vindea cu 165 de dolari pe mia de metri cubi, dar preţurile europene erau de peste 400 e dolari. Între timp, statul român a convenit cu Fondul Monetar Internaţional liberalizarea preţurilor la producţia internă. Numai că această liberalizare s-a transformat, de facto, în alinierea preţurilor de producţie internă la cele de import de la intermediarii Gazprom, în lipsa unei pieţe de gaze funcţionale. Abia de la 15 iulie producătorii interni vor fi obligaţi să tranzacţioneze 20% din producţia proprie pe bursele de gaze.
 
Factura „liberalizării“
 
Problema e că, din cauza scumpirii gazului, marile combinate chimice şi-au închis porţile, aşa cum s-a întâmplat deja cu cele ale grupului InterAgro, deţinut de omul de afaceri Ioan Niculae. Altele au intrat în insolvenţă sau şi-au eficientizat activitatea. Ceea ce a scăzut mult consumul intern. Scăzând consumul, ar trebui să scadă şi preţul gazului.
În cazul în care Petrom sau Romgaz ar exporta cantităţi mari de gaze proprii, populaţia şi restul de consumatori reglementaţi vor trebui să suporte în facturi un gaz mai scump.
 
Situaţia este cu atât mai importantă cu cât din 2019 România ar trebui să devină independentă energetic, odată cu intrarea în producţie a zăcămintelor din Marea Neagră dezvoltate de Exxon şi Petrom.
 
Mai puteţi citi:
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: