Ce este de făcut pentru o Românie prosperă. 12 paşi în viziunea Societăţii Academice Române

Ce este de făcut pentru o Românie prosperă. 12 paşi în viziunea Societăţii Academice Române

Experţii SAR recomandă reducerea taxării muncii pentru românii cu salarii mici  FOTO Adevărul

Reducerea taxelor pentru cei cu venituri mici, implicarea băncilor în lupta împotriva evaziunii fiscale, eficientizarea achiziţiilor publice sau impunerea de termene clare pentru realizarea autostrăzilor sunt principalele măsuri recomandate într-un raport al Societăţii Academice Române (SAR) pentru dezvoltarea României.

România are nevoie de reducerea taxării pentru salariile mici, trecerea la o politică de colectare a taxelor axată pe stimulare, dar şi de eficientizarea sistemului de achiziţii publice şi dezvoltarea infrastructurii, potrivit unui raport lansat de Societatea Academică din România (SAR). Raportul, numit „Upgrade România: cum ne valorificăm potenţialul european?“, propune 12 soluţii pentru România, printre care şi subvenţionarea producătorilor mici de energie, în special cei pe biomasă, dar şi un sistem flexibil de redevenţe, care să împace şi nevoile bugetului, dar şi necesarul de investiţii în domeniu. 
 

1 - Reducerea taxării pe muncă pentru cei cu salarii mici 

 
Măsura se impune deoarece România are o taxare medie pe muncă de 43%, ceea ce pune ţara noastră în primele zece state din cadrul Uniunii Europene la acest capital. Potrivit raportului, din cauza legislaţiei privind contribuţiile sociale, pentru cei cu salarii mici taxarea medie este de 43%, în vreme ce, pentru cei cu 5.000-10.000 de euro, aceasta ajunge la un nivel de 36%.
Valentin Ionescu, fost ministru al Privatizării, crede însă că reducerea CAS creează două tipuri de probleme: „Există o problemă în privinţa pensiilor. Prima: se creează o problemă de deficite dar există şi o problemă pentru cei care nu mai au vârsta pentru a cotiza la sistemul privat şi atunci le afectezi pensiile pe viitor“, a spus el.
 
 

2- Colectarea taxelor să treacă de la penalizare la stimulare

 
Evaziunea fiscală ajunge la 16,2% din Produsul Intern Brut (PIB), motiv pentru care rata de colectare a veniturilor la buget este cea mai mică din UE, deşi ratele de taxare sunt printre cele mai mari – locul trei la TVA şi locul şapte la povara fiscală pe muncă. Membrii SAR propun implicarea băncilor în acest proces.
 
Astfel, Fiscul s-ar putea  asigura că declaraţiile contabile corespund cu fluxurile de bani din conturi. Acest sistem ar putea fi introdus iniţial doar pentru companiile care se oferă voluntar, eventual cu o reducere de 5-10% a sumelor datorate. Angela Filote, şefa reprezentanţei Comisiei Europene în România, susţine că ţara noastră „are o creştere economică bună, dar este mult sub potenţial deoarece nu intră destule venituri la bugetul statului şi nu vin din cauză că rata de colectare este prea mică“.
 

3 - Eficientizarea sistemului de achiziţii publice

 
Statul achiziţionează anual bunuri şi servicii în valoare de 16 miliarde de euro, dar proasta administraţie şi corupţia subminează permanent procesul de eficientizare a achiziţiilor publice, se arată în raport. Documentul precizează că anual statul achiziţionează bunuri şi servicii în valoare de 16 miliarde de euro, dar că proasta administraţie şi corupţia subminează permanent procesul de eficientizare a achiziţiilor publice. Potrivit SAR, în anul 2013 au existat 227 de erate în anunţurile de atribuire şi 16.225 de erate în anunţurile de participare, faţă de 230 la atribuiri în 2012 şi 3.546 la participări în 2012. Spre comparaţie, în anul 2007 erau doar 41 de erate pentru anunţurile de atribuire şi 2.671 la licitaţii. Raportul notează că această practică este „periculoasă“ deoarece schimbă regulile jocului în timpul jocului, modificându-se cerinţele, termenele-limită sau valorile contractelor.
 
Prezent la eveniment, Eugen Teodorovici – ministrul Fondurilor Europene – a anunţat că în luna iunie va fi schimbată legislaţia achiziţiilor publice, urmând a fi adoptate „patru legi simple“, care să transpună noile directive europene în domeniu.
 

4 - Finalizarea priorităţilor din infrastructură

 
Guvernul a adoptat Master Planul de Transport, dar SAR cere completarea acestuia cu un calendar ferm de priorităţi, care să includă şi sursele de finanţare. „Această situaţie creează incertitudine la nivelul economiei (cele mai notorii exemple – uzinele Dacia şi Ford nu îşi pot face proiecţiile logistice pe termen lung) şi lasă posibilitatea alocării discreţionare a viitoarelor contracte“, potrivit documentului.
 
Acesta mai arată că parteneriatul public-privat s-a dovedit „o promisiune deşartă“, după ce, în cazul tronsonului Comarnic-Braşov, contractul public-privat a fost deja reziliat de două ori, iar la cea de-a treia încercare s-a ajuns la un rezultat „şocant“: 1,8 miliarde de euro pentru construcţia propriu-zisă sau un cost total de 8,5 miliarde de euro pe 26 de ani.
 
În privinţa infrastucturii de apă, Nicolae Noica, fost ministru al Amenajării Teritoriului, cere aplicarea pur şi simplu a legii. „Avem din 2006 lege de amenajare a teritoriului şi nu se aplică. (...) Doar 15% din sate au alimentare cu apă şi avem în 2018 obligaţie să punem apă peste tot, acum înţeleg că se decalează pentru 2025 că nu suntem în stare. Avem 10.000 de sate“, a avertizat el.
 
 

5 - Investiţii în biomasă

 
România a atins deja în avans ţintele asumate în faţa Comisiei Europene, dar sectorul biomasei – care deţine 65% din potenţialul energiei regenerabile – a rămas neglijat. Acesta ar trebui sprijinit prin sistemul „feed-in-tariff“, care garantează producătorului o sumă de bani pentru livrarea energiei în reţea. 

Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa, s-a declarat împotriva oricăror noi forme de subvenţionare a energiei regenerabile. „Cu regret, energia verde nu mai trebuie să o stimulăm, plătim acele minunate tichete verzi, dar noi nu avem în ţară tehnologia necesară, astfel că vom importa acele echipamente, ceea ce înseamnă că vom susţine economiile altor ţări“, a spus el.

Şi Valentin Ionescu, fost ministru al Privatizării critică subvenţiile. „În privinţa regenerabilelor, atât sistemul feed-in-tariff cât şi cel al cotelor obligatorii sunt proaste amândouă. Dar cel feed-in-tariff face probleme şi mai mari, Germania are mari probleme şi vrea să renunţe la el parţial. Noi am pervertit sistemul cotelor punând un preţ minim pe certificatul verde, aşa că preţul nu este liber, este distorsionat. Bine, atunci veţi spune că rata internă de rentabilitate este negativă şi nu mai investim. Foarte bine, nu mai investim până când nu se rezolvă problema dezvoltării tehnologiei, astfel încat să nu aruncăm plata în spinarea altora“, a declarat Valentin Ionescu.
 
 

6 - Sistem flexibil de redevenţe

 
„Deşi prin Constituţia românească resursele naturale sunt proprietate publică, la bugetul statului nu se simte mai deloc acest lucru“, se arată în documentul SAR. Bugetul de stat pierde anual jumătate de miliard de euro din lipsa de corelare a redevenţelor cu media europeană, banii fiind suficienţi pentru dublarea salariilor profesorilor sau dublarea alocaţiilor pentru copii, susţin membrii SAR. Scenariul recomandat prevede redevenţe diferite între exploatările existente şi cele noi.
 
Valentin Ionescu, fost ministru al Privatizării, spune că orice majorări de redevenţe în acest moment vor afecta companiile, deoarece barilul de ţiţei a scăzut de la 110 la 60 de dolari.
 
În schimb, Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, se declară pentru suprataxarea resurselor. „Ungaria şi Bulgaria cum se descurcă fără petrol şi gaze şi doar cu importuri şi au preţuri mai mici ca la noi? Dacă nu suntem în stare, mai bine lăsăm resursele generaţiilor viitoare“, a spus el.
 

 7 - Subvenţii agricole pentru investiţii, nu consum

 
Statul ar putea garanta în acest caz un mecanism de intermediere bancară pentru a ajuta la dezvoltare fermierilor din România, astfel încât aceştia să îşi poată cumpăra utilaje.
În privinţa agriculturii, Valeriu Tabără, fost ministru de resort, a remarcat că se practică „exportul de profit, iar marile companii termină anul aproape pe zero“. „Sau companiile din energie, aduc şi ultima piuliţă din ţara de origine. Şi astfel niciodată nu ajungem la creare de locuri de muncă“, a arătat el.
 
Vasile Iuga, director general al companiei de consultanţă PricewaterhouseCoopers spune că „ţinta nu trebuie să fie creşterea economică, ci dezvoltarea. Degeaba exportăm grâne, dacă agricultura este slab fiscalizată“.
 
Raportul SAR mai include şi alte cinci recomandări, care ţin mai mult de administraţie, instituţii şi justiţie.
 

8 - Buna guvernare rămâne cea mai bună strategie de creştere economică. 

 
„Ce schimbăm? Politicile sau regulile jocului? Trebuie reformate instituţiile, dacă eşti corupt nu inovezi, nu creezi un climat propice dezvoltării. În inovaţie nu se investeşte, de asta fuge talentul“, a afirmat Alina Mungiu-Pippidi, preşedintele SAR.
 

9 - Posibilitatea ca cei corupţi să plătească daunele în schimbul unor pedepse mai mici

 
Pippidi spune că aşa am avea „o anticorupţie mai profitabilă şi mai autonomă financiar“, iar DNA să primească o parte din sumele câştigate în instanţă, pentru a nu sta an de an cu mâna întinsă pentru a avea buget pentru că, după un calcul simplu, circa 35 de miniştri au acum probleme în justiţie.
 
Corupţii care ar plăti daunele nu ar avea nici ei „orice fel de libertate“, ci una cu mai multe constrângeri.
 
Despre acest punct, Cătălin Predoiu – fost ministru al Justiţiei – a afirmat că acest gen de justiţie funcţionează numai în statele în care politicienilor corupţi chiar le este frică să intre la închisoare, gen Israel. Or, la noi nu este cazul încă de aşa ceva, a afirma el.
 

10- Descentralizarea asimetrică 

 
„Diferenţele mari de dezvoltare a societăţii româneşti fac imposibil un proiect uniform de descentralizare. În orice variantă, controlul pe orizontală trebuie crescut la nivelul administraţiei publice locale căreia i se acordă puteri mai mari“, potrivit documentului.
 
În România există 13.000 de sate grupate în aproape 2.900 de comune şi 217 oraşe, dintre care 103 cu statut de municipiu, 41 având şi statut de reşedinţă de judeţ. Totuşi, mai puţin de jumătate sunt în măsură să ofere servicii publice satisfăcătoare la nivel regional, ca de exemplu educaţie universitară, asistenţp medicală avansată sau aeroport. 
Cele mai mari probleme apar la nivel comunal, 80% dintre primăriile mici nefiind în stare să îşi acopere cheltuielile proprii de funcţionare din veniturile realizate. 
 
SAR recomandă evaluarea eficienţei serviciilor publice la nivel judeţean şi municipal şi transferarea de competenţe şi resurse în funcţie de rezultatele aestei evaluări şi harta capacităţii administrative şi logistice. De asemenea, ar trebui desfiinţate acele unităţi administrative ce nu pot fi susţinute.
 
„Administraţiile locale, apropo de regionalizare selectivă, trebuie făcute responsabile pentru proiectele pe care le-au propus. Actualele administraţii locale nu păţesc nimic dacă cer un proiect de apă-canal şi nu-l termină. Pe Programul Operaţional Regional şi cel de Mediu este un dezastru, nu doar că nu le facem, dar o să şi dăm banii înapoi şi nu doar că o să-i dăm înapoi, dar ne vor şi trage înapoi“, a declarat Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România.
 

11- Stoparea exodului creierelor în domeniul medical

 
În ultimii şapte ani, numărul medicilor care au părăsit România a depăşit 15.000 de persoane, iar din statistici, în 2012, România avea mai puţin de 1,9 doctori la mia de locuitori.
 
Salariul mediu brut al unui medic este de 9-11 ori mai mic decât al celor din ţări dezvoltate precum Germania sau Marea Britanie. Pentru majorarea câştigurilor doctorilor s-ar putea creşte cu 20% tarifele spitaliceşti concomitent cu o scădere a internărilor, ceea ce ar permite o majorare cu 10%.
De asemenea, ar putea fi introdusă plata opţiunii pentru un anumit medic, deoarece statisticile arată că 35% din pacienţi se duc la un medic ales dinainte de internare.
 

12 - Securizarea recoltelor agricole de către stat prin asigurarea pazei împotriva furturilor 

 
Acest lucru ar fi uşor de făcut prin dotarea suplimentară a Poliţiei şi Jandarmeriei cu drone şi camere cu infraroşu.
 
România are cele mai multe ferme din UE, respectiv 3,67 de milioane, adică 31,5% din total. Dacă în Occident este rentabil ca un lucrător cu o combină să cultive 100 de hectare, în statele cu populaţie rurală mare este mai fezabil ca lucrătorii să cultive suprafeţe mici  cu o serie de culturi de valoare mai ridicată. 
 
Astfel, soluţia ar fi trecerea la cultivarea de legume-fructe, raportul dând o serie de exemple de succes: deţinătorii de solarii din Matca (judeţul Galaţi), cultivatorii de mere din Voineşti (Dâmboviţa), producătorii de căpşune din Albeşti (Argeş) sau cei de pepeni din Dăbuleni (Dolj).
 
Pentru acest lucru trebuie descurajată însă infracţionalitatea.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările