Câţi bani au alocat statele UE pentru a proteja familiile şi firmele de criza energetică şi care sunt riscurile în cazul închiderii Nord Stream

Anunţul premierului român privind identificarea unei soluţii pentru reducerea preţului benzinei la pompă cu 50 de bani pe litru este încă o nouă schemă de compensare menită să atenueze impactul preţurilor la energie asupra populaţiei, consideră analistul eToro Bogdan Maioreanu.

Până acum, în România, guvernul a decis reducerea TVA la energie pentru consumatorii casnici, a introdus compensaţii pentru grupurile vulnerabile, a reglementat preţurile şi a aplicat unele măsuri legate de impozitare. 

România nu este singura în această luptă cu creşterea preţurilor la energie indusă în parte de conflictul ucrainean. În majoritatea ţărilor Uniunii Europene, atât reglementarea energiei, cât şi taxele sunt stabilite la nivel naţional. Ţări precum Italia şi Spania solicită o acţiune comună la nivelul UE pentru a crea stocuri strategice şi a face achiziţii comune de gaze naturale. Ungaria şi Cehia doresc să regândească mecanismul schemei certificatelor de emisii, iar Franţa se pronunţă pentru reformarea mecanismului de stabilire a preţurilor pe piaţa europeană a energiei. 

Potrivit grupului de analiză Bruegel, guvernele europene alocă deja fonduri pentru a proteja familiile şi companiile de criza energetică.

Cea mai mare alocare, de 3,7% din PIB, este în Grecia, urmată de Lituania, 3,6%, şi Spania, 2,3%. Italia este la 2,1%, urmată de România la 1,6%. Dar în bani, se estimează că România a alocat de la buget 3,8 miliarde de euro, departe de cele 43,2 miliarde de euro alocate de Germania, 37 de miliarde de euro de Italia şi 35 de miliarde de euro de Franţa.

În timp ce majoritatea reducerilor de taxe şi a măsurilor de protecţie au început înainte de război, Europa se pregăteşte pentru efecte mai importante aduse de reducerea aprovizionării cu gaz rusesc. Germania, cea mai mare economie europeană, este deosebit de vulnerabilă. Riscurile unor reduceri mai mari ale aprovizionării sunt în creştere, deoarece conducta rusă Nord Stream către Germania, care funcţionează deja la doar 40% din capacitate, va fi închisă 10 zile luna viitoare pentru întreţinere.

În cazul în care gazoductul va rămâne gol chiar şi după redeschidere, reacţia Germaniei va depinde de disponibilitatea unei aprovizionări alternative şi de nivelul de gaz din depozite. Acestea ar trebui să fie umplute în proporţie de aproximativ 80% până în octombrie şi 90% până în noiembrie, dar acest lucru ar putea fi problematic în acest moment. La 22 iunie, nivelul de stocare a gazelor din UE era de 55%, faţă de norma din ultimii 5 ani de 57% pentru această perioadă a anului. De asemenea, economiştii estimează că o nouă reducere a aprovizionării cu gaze va declanşa recesiunea în economia germană, afectând şi economia UE.  

Politica Rusiei de a reduce furnizarea de gaze către Europa ca măsură de retaliere aduce şi un alt risc. La fel ca în cazul crizei alimentare actuale, care a declanşat interzicerea exporturilor în anumite ţări, este posibilă fragmentarea pieţei energetice în cazul în care ţările şi-ar închide graniţele energetice pentru a-şi conserva resursele. Miniştrii europeni ai energiei fac apel la unitate, iar UE cere ţărilor să îşi actualizeze rapid planurile de urgenţă. În timp ce eforturile de scădere a preţurilor la energie încurajează consumul, în această vară am putea asista la măsuri mai puternice de conservare a energiei dacă situaţia aprovizionării cu gaze se va deteriora în continuare.