Cât de repede se va lepăda Viorica Dăncilă de moştenirea lăsată în PSD de Liviu Dragnea: Justiţia, naţionalizarea Pilonului 2 şi gazele din Marea Neagră

Condamnarea lui Liviu Dragnea deschide pentru PSD o paletă întreagă de provocări. Înainte de toate, social-democraţii trebuie să înceapă să achite nota groasă de plată pe care Liviu Dragnea a lăsat-o în urma lui.

De luni, 27 mai, chiar dacă a rămas la putere, PSD a început să facă Opoziţie faţă de... PSD. Înainte de alegerile europarlamentare, fiecare membru de partid când se uita în oglindă îi vedea chipul lui Liviu Dragnea. După decizia de condamnare, în locul lui nu a mai rămas decât conturul unui partid anti-democratic, gata să renege toate valorile Uniunii Europene şi care dispreţuieşte modernul, inovaţia, libera iniţiativă, capitalul privat şi investiţiile străine.

Premierul Viorica Dăncilă a reuşit marţi seara să tranşeze un prim subiect de pe agenda lui Liviu Dragnea: chestiunea mutării Ambasadei României din Israel. Subiectul este apanajul preşedintelui Klaus Iohannis. Punct. Dar, marea întrebare pentru social-democraţi este cum se vor putea lepăda de această etichetă, de PSDragnea, înainte ca hemoragia provocată de votul de la europarlamentare să compromită şansele la un scor decent la alegerile locale şi la cele generale de anul viitor.

În acest sens, Viorica Dăncilă le-a trasat pesediştilor o primă sarcină: să nu mai vorbească despre Justiţie. Tăcerea, în acest moment, în care societatea şi instituţiile europene vor răspunsuri şi vor retragerea tuturor demersurilor care au bombardat statul de drept, culminând cu modificarea Codurilor Penale şi de Procedură Penală, nu este de-ajuns. Oare şi-a învăţat PSD, cu adevărat, lecţia? Tăcerea nu va naşte decât alte întrebări şi suspiciuni.

Pilonul 2 de Pensii: a fi sau a nu fi?

La finalul anului trecut, Liviu Dragnea rostea un discurs programatic, prin care aşeza definitiv PSD pe traseul unui război în toată regula cu sistemul financiar şi cu instituţiile europene. Rezultatul acestui discurs a fost OUG114, monograma care alinia cele mai importante sectoare economice în faţa acuzaţiei că sunt cel mai mare generator de corupţie şi că, în numele lăcomiei şi banilor, vor să secătuiască de resurse poporul român.

OUG114 a distrus orice punte de încredere între mediul politic şi mediul de afaceri privat şi a deschis posibilitatea ca Pilonul 2 de pensii să fie naţionalizat. „Noul” PSD, compus din vechii social-democraţi care vor să se descarce de eticheta PSDragnea, trebuie să le explice românilor şi instituţiilor bancare ce vrea să facă cu aceşti bani.

În OUG19, care a modificat OUG114, scrie că, până la finalul lunii mai, ASF, Ministerul Muncii şi Ministerul de Finanţe trebuie să ajungă la un consens cu administratorii de pensii private pentru ca ordonanţa sa fie modificată.

În acelaşi timp, există elaborat un proiect de OUG care prevede că Fondul de Garantare a Drepturilor din Sistemul de Pensii Private, controlat de ASF, să poată deveni administrator special al activelor deţinute de administratorii de fonduri de pensii, dacă aceştia se retrag din Romania. Social-democraţii au obligaţia să le spună românilor, odată şi pentru totdeauna, dacă au sau nu de gând să le ia banii de la Pilonul 2.

Vor fi companiile de stat, în continuare, decapitalizate?

PSD a stors, trei ani la rând, miliarde de lei din conturile companiilor din sectorul energetic. Banii nu au mers spre modernizarea acestui segment, ci la acoperirea găurilor bugetare. În discursul rostit ieri după-masă, Viorica Dăncilă a remarcat că alegătorii cer investiţii în infrastructură, însă are Guvernul resursele necesare pentru a nu mai decapitaliza companiile de stat?

Premierul a mai amintit despre promisiunile din 2016, ca o manieră a PSD-ului de a se reapropia de cetăţeni. E un prim pas prin care PSD se poate debarasa de retorica promovată de cercul apropiat de Liviu Dragnea, dar are suficiente pârghii pentru a continua seria măririlor de pensii şi salarii? Poate să mai facă acest lucru având în faţă mai multe companii care şi-au anunţat, mai mult sau mai puţin voalat, exit-ul din România?

Guvernul a stabilit, în noiembrie 2018, cadrul legal de înfiinţare a unui fond suveran de dezvoltare şi investiţii. În realitate, acesta era un vehicul financiar prin care o mână de oameni controlată de Darius Vâlcov punea mâna pe cele mai profitabile companii din sectorul energetic românesc. FSDI a făcut parte din setul de măsuri fanion promovate de Liviu Dragnea care ar fi contribuit, chipurile, la dezvoltarea României.

În plus, în OUG114 se făcea referire la un nou vehicul financiar de acest tip. Este vorba despre Fondul de Dezvoltare şi Investiţii, care ar fi trebuit să fie gestionat tot de Darius Vâlcov, prin Comisia Naţională de Prognoză. Va continua noul PSD aceste două proiecte? A le ţine la sertar şi a le face uitate nu este de-ajuns, căci mediul de afaceri aşteaptă un răspuns clar şi a dat semne că îi acordă Vioricăi Dăncilă încredere. Majoritatea companiilor din sectorul energetic au terminat pe verde pe Bursa de Valori la finalul zilei de marţi, 28 mai.  

Ce se întâmplă cu proiectele strategice construite alături de partenerii României?

Comisia Europeană a deschis o procedură de infringement împotriva României după ce, prin OUG114 şi, ulterior, prin OUG19, România a revenit la reglementarea administrativă a preţului la producţia de gaze naturale. Iniţial, măsura privea toţi consumatorii, ulterior, doar pe cei casnici şi pe producătorii de energie termică. Viorica Dăncilă le-a spus colegilor săi din partid că PSD trebuie să reia dialogul cu instituţiile europene. O bucată din acest dialog este OUG114. Este pregătită Viorica Dăncilă şi noul cerc de apropiaţi din jurul său să repare pe piaţa gazelor naturale ce au stricat Liviu Dragnea, Darius Vâlcov şi Orlando Teodorovici, sau vor păstra agenda promovată de Liviu Dragnea?

Rick Perry, secretarul de stat american însărcinat cu politicile din Energie, a legat un dialog consistent cu Ana Birchall. Acum, însărcinat cu Parteneriatele Strategice este Titus Corlăţean. În absenţa fostului lider PSD, este de aşteptat un restart al Parteneriatului Strategic SUA - România, iar primele discuţii post-Dragnea se vor derula, cu siguranţă, în jurul producţiei de gaze naturale din Marea Neagră. Decizia de investiţie a fost amânată de producători din cauza prevederilor OUG114, pe fondul unui dezechilibru fiscal acut. PSD trebuie să găsească o soluţie de compromis sau va transforma România într-o ţară dependentă de gazul rusesc, cu consecinţe grave asupra rezilienţei şi securităţii sectorului energetic.

Cel mai mare succes al României în timpul preşedinţiei prin rotaţie a Consiliului UE a fost medierea compromisului pe Directiva Gazului. Guvernul are de lămurit dacă respectă toate fazele de implementare ale gazoductului BRUA sau ajungem la situaţia în care să ne trezim că nu suntem gata, din cauza unui ministru al Economiei şovăielnic, nici cu prima etapă!? Ar fi tragic să ne alegem din cauza unor manevre de culise din anumite zone ale sectorului energetic cu o amendă grasă aplicată Transgaz de Comisia Europeană.   

Trei comunităţi vulnerabile care aşteaptă fapte

Gabriela Firea a fost numită în era post-Dragnea vice-preşedintele PSD şi preşedinte interimar al filialei din Bucureşti. Până acum, nici Guvernul şi nici Primăria nu au găsit o soluţie viabilă cu privire la soarta Elcen şi RADET şi la îmbunătăţirea serviciului de încălzire public. După scorul dezolant înregistrat de PSD în Bucureşti, la alegerile europarlamentare, o nouă iarnă cu probleme în alimentarea cu energie termică, înainte de alegerile locale, probabil că va cântări decisiv pentru soarta Gabrielei Firea în fruntea Primăriei Capitalei.

Gorjul şi Hunedoara, două judeţe unde PSD s-a impus la alegerile europarlamentare, aşteaptă de la partidul de guvernământ nişte răspunsuri foarte simple: cum vor fi ajutate comunităţile miniere din aceste zone, prin accesarea de fonduri europene, să construiască proiecte care să contribuie la dezvoltarea durabilă a acestor zone? Complexul Energetic Oltenia aşteaptă finalizarea listei de proiecte finanţabile cu fonduri europene pentru ca cei 13.000 de angajaţi să aibă o perspectivă profesională în sectorul minier iar Valea Jiului, înscrisă în programul european Platforma Regiunilor Carbonifere în Tranziţie, aşteaptă ca Guvernul să propună la Bruxelles proiecte care să ajute zona să atragă investiţii şi să genereze locuri de muncă.

Până acum, discuţiile din Gorj, ghidonate discret de secretar de stat Andrei Maioreanu de la Ministerul Energiei, nu au făcut decât să ducă CEO într-o pierdere de peste un miliard de lei. În Valea Jiului, Rovana Plumb a condus un exerciţiu de imagine steril şi a umplut mesele oficialilor de la Bruxelles cu proiecte care par a nu avea mare valoare pentru oameni.

Aşadar, soarta PSD nu se va decide doar în confruntarea cu susţinătorii statului de drept. Există o aşteptare majoră pentru oprirea unor demersuri dezastruoase în sectoare strategice, astfel încât creşterea economică din anii anteriori să nu se transforme într-o criză de proporţii, lăsând oameni în frig şi companii strategice în derivă.

Dacă guvernul nu va reuşi să capitalizeze urgent entuziasmul mediului de afaceri din ultimele două zile, că plecarea lui Liviu Dragnea a pus capăt politicilor dezastruoase din ultimul an, probabil că soarta PSD-ului este pecetluită.

Adevărul este că e greu de crezut că Liviu Dragnea şi doi-trei oameni din jurul lui sunt singurii responsabili pentru toate relele. Cel mai probabil, Viorica Dăncilă se va confrunta în următoarele şase luni cu adevăraţii artizani ai dezastrului, în special cu aparatul tehnic al PSD, pitit prin Parlament şi ministere, care l-au încurajat şi susţinut pe Liviu Dragnea în toate demersurile sale, fie că a fost vorba de justiţie, sau de economie.