Cât de pregătită este România pentru a trece iarna: avem gaze înmagazinate, dar şi blocaje financiare între CET-uri şi companiile de distribuţie a agentului termic

Cheltuielile cu încălzirea depăşesc pragul de suportabilitate pentru populaţie   FOTO Adevărul

România este pregătită tehnic pentru alimentarea cu energie electrică şi termică pentru sezonul rece 2015-2016, dar problemele financiare ale unor companii pot genera situaţii imprevizibile.

Pregătirile pentru iarnă sunt îndeplinite aproape în totalitate în ceea ce priveşte stocurile de gaze naturale, păcură sau apă în lacurile de acumulare, dar situaţia financiară a unor companii din domeniul energetic ar putea „scurtcircuita“ alimentarea cu energie termică în sezonul rece, în ciuda acestor măsuri.

Victor Grigorescu, propus pentru funcţia de ministru al Energiei, a declarat luni, la audierile din comisiile reunite ale Parlamentului, că printre primele măsuri pe care le va lua ca ministru se află convocarea Comandamentului de Iarnă pentru a verifica dacă sunt asigurate stocurile necesare de gaze naturale, cărbuni şi păcură pentru perioada următoare. 

2,5 miliarde de metri cubi de gaze în depozite

Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), afirma în data de 10 noiembrie că instituţia pe care o conduce a cerut furnizorilor să înmagazineze 1,7 miliarde de metri cubi, dar - pentru mai multă siguranţă - au fost stocate 2,5 miliarde de metri cubi de gaze, la fel ca anul trecut.

De asemenea, el a afirmat că România stă bine şi în privinţa stocurilor de păcură sau cu privire la nivelul apei din lacurile de acumulare, singura restanţă fiind la huilă. „Pregătirile de iarnă sunt îndeplinite aproape în totalitate. Există încă o restanţă la aprovizionarea cu huilă. În rest, toate societăţile comerciale din zona energiei electrice care asigură rezerva de putere pentru perioada de iarnă au constituit stocurile de apă, în cazul Hidroelectrica, sau stocuri de cărbune ori de păcură, în cazul celorlalte societăţi comerciale care au această sarcină pe timpul iernii.

În ceea ce priveşte gazele naturale, ANRE a solicitat furnizorilor să înmagazineze pentru motive de siguranţă 1,7 miliarde de metri cubi, dar s-au înmagazinat 2,5 miliarde de metri cubi, exact ca la nivelul anului trecut“, a afirmat Havrileţ. Şeful ANRE a mai spus că Transgaz, operatorul sistemului naţional de gaze, are dreptul de a importa gaze, începând cu acest an, pentru a echilibra sistemul naţional.

„Bomba“ RADET

În ciuda măsurilor tehnice luate de autorităţi, problemele financiare ale unor companii din sector pot submina pregătirile. Degeaba există gaze naturale în depozite, dacă entităţile au datorii între ele şi nu îşi permit să cumpere gazele respective pentru a livra mai departe energie termică.

Cel mai concludent exemplu este circul din ultima lună dintre RADET, ELCEN şi Romgaz. Electrocentrale Bucureşti (ELCEN) are de recuperat o datorie de 3,6 miliarde de lei de la Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice (RADET). ELCEN produce căldura cu care este alimentată populaţia din Bucureşti, iar RADET o transportă către consumatori. Cum RADET nu şi-a plătit datoriile, nici ELCEN nu poate să-şi plătească mai departe furnizorii de gaze. Astfel, ELCEN a acumulat datorii de 362 de milioane de lei către Romgaz. Iar această companie nu îşi mai permite să livreze „aurul albastru“ fără a fi plătită, deoarece este listată pe bursa de la Londra, iar acţionarii pot cere socoteală. Romgaz a avertizat deja că nu va mai furniza gaze dacă ELCEN nu vine cu un plan concret de plăţi.

Inclusiv Vasile Dâncu, ministrul Dezvoltării, a declarat marţi că „este evident că nu putem plăti încălzirea de la buget“. Potrivit acestuia, Bucureştiul are cel mai mic tarif din ţară, iar Consiliul General al municipiului Bucureşti ar trebui să revizuiască acest preţ.

Probleme şi în teritoriu

De asemenea, situaţii alarmante se mai regăsesc şi în alte oraşe din ţară. În Suceava, compania care asigura distribuţia agentului termic a intrat în faliment. Primarul Ion Lungu a anunţat, în luna septembrie, că serviciul de distribuţie a energiei termice a fost concesionat firmei Thermonet SRL, dar că este nevoie de majorarea preţului la gigacalorie.

Şi la Drobeta-Turnu Severin este o situaţie grea, în condiţiile în care Regia Autonomă de Activităţi Nucleare (RAAN) se află în insolvenţă, iar unitatea va fi închisă controlat. Problema este că RAAN deţine termocentrala Halânga, care asigura şi încălzirea în oraş.

De asemenea, locuitorii municipiului Galaţi nu beneficiază încă de căldură în sistem centralizat, producătorul local de energie termică Electrocentrale urmând să primească gazul necesar de la Romgaz abia de miercuri, dar vor mai trece câteva zile până când sistemul de termoficare va funcţiona. Electrocentrale Galaţi are de achitat, potrivit conducerii societăţii, către Romgaz şi Transgaz o datorie de circa 54 de milioane de lei, bani neîncasaţi de la societatea falimentară Apaterm, care a asigurat până la sfârşitul lunii martie furnizarea agentului termic pentru oraş. În locul Apaterm, al cărei faliment a fost declarat de Curtea de Apel Galaţi, a fost reactivată la scurt timp societatea Calorgal, creată în anul 2013 de Consiliul Local Galaţi pentru asigurarea serviciilor de furnizare a agentului termic în oraş.

Potrivit unui raport al Consiliului Concurenţei de anul trecut, energia termică este scumpă şi greu de plătit la nivelul populaţiei. Raportul menţiona că există riscul ca cheltuielile cu întreţinerea să depăşească pragul de suportabilitate de 10% din veniturile unei gospodării, în unele regiuni ale ţării putând atinge chiar la 14-15%.