Care sunt riscurile la care este expusă economia României dacă se întârzie cu bugetul pe anul 2016

Cu cât se tergiversează mai mult formularea bugetului pe 2016, cu atât există riscul unor derapaje, astfel încât unele măsuri prevăzute a se aplica de anul viitor s-ar putea amâna, iar unele investiţii, blocate

Leul s-ar putea deprecia, statul se va împrumuta mai scump, investiţiile vor fi blocate, iar o parte dintre măsurile fiscale adoptate deja ar putea fi amânate dacă preşedintele Klaus Iohannis nu va anunţa cât mai rapid un premier, iar acesta din urmă nu va veni cât mai curând cu un buget pe anul 2016, au declarat economiştii pentru „Adevărul“.

Leul s-a depreciat deja de la 4,4318 unităţi pentru un euro anunţat de către Banca Naţională a României (BNR) marţi până la 4,4523 unităţi vineri, cel mai jos nivel din ultimele luni, iar economiştii avertizează că, dacă instabilitatea politică se prelungeşte, atunci consecinţele vor fi tot mai accentuate.

Cum arată situaţia actuală

Guvernul demisionar, actual, lucrează, în frunte cu ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, la realizarea bugetului pe anul 2016. Primul-ministru interimar, Sorin Cîmpeanu, l-a convocat, vineri, la Palatul Victoria, pe ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, pentru a discuta proiectul legii bugetului de stat pentru 2016. „Întâlnirea a prilejuit trecerea în revistă a agendei guvernamentale din perioada următoare, cu accent pe nevoile legate de asigurarea îngrijirilor medicale de care trebuie să beneficieze răniţii din tragedia de la clubul Colectiv, precum şi finalizarea detaliilor tehnice ale legii bugetului pe anul 2016“, menţionează Guvernul.

Legislaţia precizează că bugetul trebuie să fie gata până la finele lunii octombrie, dar termenul a fost depăşit de multe ori în anii din urmă, fiind de multe ori adoptat în luna ianuarie. Ba chiar în anul 2009, primul an al crizei, bugetul a fost chiar adoptat în data de 20 februarie.

Numai că, deşi autorităţile lucrează la un posibil buget, nu se ştie dacă viitorul premier va dori să meargă pe aceeaşi linie sau va dori altceva.

De asemenea, nu se ştie exact structura organizatorică pe ministere, ştiut fiind că în ultimii ani au avut loc mai multe spargeri şi unificări de ministere. Spre exemplu, anul trecut a luat fiinţă Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, iar cel al Economiei a fost unificat cu departamentele de Comerţ şi Turism. Anterior, în Cabinetul Boc, ministerul Turismului a fost de sine stătător, pentru ca pe urmă să fie unificat cu cel al Dezvoltării, pentru ca pe urmă să ajungă la Economie. La fel a fost şi în domeniul Transporturilor, acesta fiind spart în două până de curând, o parte care se ocupa de Infrastructura de transport rutier şi alta de restul sectorului.

Această problemă este importantă, deoarece neştiindu-se structura exactă a Guvernului, acest lucru mai departe înseamnă că nu se cunosc ordonatorii de credite.

Majorările de salarii şi pensii nu pot fi plătite din ianuarie

Profesorul de economie Mircea Coşea arată exact mecanismul prin care incertitudinea politică se poate transmite direct către buzunarele românilor. „Deocamdată, suntem într-o situaţie de mare risc economic, nu doar din cauza bugetului, ci a instabilităţii politice. Estimarea mea este că vor fi alegeri anticipate în primăvară, în martie-aprilie, ceea ce înseamnă că se va lucra 3-4 luni pe cifrele bugetului anterior. Asta înseamnă complicaţii: toate compensaţiile date de Ponta, indexarea pensiilor, majorări de salarii nu vor putea fi date“, arată Coşea. Mai exact, în lipsa unui buget, în primele luni din anul viitor se va merge doar pe vechile cheltuieli, iar instituţiile nu vor putea cumpăra decât consumabile, gen hârtie sau pixuri.

De asemenea, el spune că dacă măsurile legiferate de Ponta vor fi plătite în integralitate, atunci vor exista noi taxe pentru a compensa efectul sau vom vedea renunţarea la o serie de măsuri, ori România va face împrumuturi externe.

Investiţiile vor fi blocate

„Guvernul cel nou trebuie să vină cât mai repede cu bugetul pe 2016. Ca efecte, am putea vedea o depreciere a leului faţă de euro, împrumuturi mai scumpe pentru stat, amânarea unor măsuri, precum reducerea TVA la apă. De asemenea, vom vedea mari probleme la investiţii, unele obiective vor fi blocate din lipsa bugetului şi a fondurilor alocate. După ce bugetul este aprobat, abia apoi banii sunt alocaţi, organizarea de şantier se face mai târziu, astfel că investiţiile vor fi blocate 4-6 luni“, mai spune profesorul Coşea.

El avertizează că dacă preşedintele Klaus Iohannis va prelua cereri ale străzii, gen 6% din PIB pentru Educaţie şi Sănătate sau alocarea a 3% din PIB pentru Cercetare, atunci aceste cheltuieli neprevăzute vor face presiune suplimentară pe buget. 

Organizarea alegerilor necesită bani

„De asemenea, dacă vom avea alegeri anticipate în prima parte a anului, iarăşi ar fi problematic pentru că trebuie buget pentru alegeri. În ceea ce priveşte investiţiile, un premier interimar care nu are pregătire economică nu va îndrăzni să facă cheltuieli fără buget. FMI a atras deja atenţia că aceste cheltuieli ale Guvernului Ponta nu au acoperire. În raportul de ieri, Comisia Europeană spunea că în România creşterea economică accelerează, dar mărim deficitul structural şi datoria publică“, mai notează Coşea.

Deficitul foarte mare este şi preocuparea lui Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal şi economist-şef al Raiffeisen Bank. „Deocamdată asistăm la incertitudii, dar trebuie un nou Guvern. Momentan, nu a trecut foarte mult timp, suntem în grafic, dar important este să se tranşeze odată situaţia, să ştim în ce direcţie mergem. Proiecţia Comisiei Europene de ieri arată că deficitul bugetar se apropie de 2,8% în 2016 şi sare de 3% în 2017. Trebuie să ştim dacă noul Guvern merge mai departe cu ceea ce s-a legiferat, ceea ce va duce la acest derapaj în 2017, dacă va schimba ceva sau va adăuga ceva. Evident că dacă o ţinem numai într-o discuţie timp de o lună-două, lucrurile se vor complica“, a arătat  Dumitru.

Deficitul este prognozat să ajungă la niveluri aşa mari în anul 2016 din cauza mai multor măsuri luate de către Guvernul Ponta. Noul Cod Fiscal prevede reducerea cotei generale de TVA de la 24% la 20%, eliminarea taxei pe stâlp din agricultură, reducerea TVA la apă la 9%, scăderea impozitului pe dividende de la 16% la 5% sau majorarea plafonului pentru microîntreprinderi de la 65.000 la 100.000 de euro.

Decuplarea politicienilor de la buget

Pe lângă problema punctuală a banilor, profesorul Coşea spune că problema de bază din România este că România nu are cu adevărat o economie de piaţă, ci una bazată pe clientelism politic, iar soluţia este decuplarea politicienilor de la bugetul statului.

„Am intrat într-o perioadă fără ieşire. Am văzut că la consultări sunt aceiaşi oameni, cu dosare, cu procese. Sunt foarte dezamăgit, sunt aceiaşi. Principala problemă este că nu avem economie de piaţă, aceasta cere cultura contractului, nu clientelismul politic. Trebuie tăiat accesul politicienilor la buget“, a conchis Coşea.