Care sunt restanţele cu care Guvernul s-a dus la FMI şi ce speră să obţină
0
În loc să vină delegaţia FMI în România, s-au dus oficialii români la sediul instituţiei financiare. Principalele teme în cadrul discuţiilor sunt restanţele rămase după vizita din februarie, plus proiectul noului Cod Fiscal. Motivul: avem, totuşi, nevoie de girul FMI pentru reducerea taxelor.
Delegaţia comună a Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi a Comisiei Europene nu a mai venit la Bucureşti în această lună. În schimb, o echipă condusă de către ministrul de Finanţelor, Eugen Teodorovici, s-a deplasat la Washington pentru a dezgheţa relaţiile cu instituţia internaţională.
Executivul are nevoie de girul FMI în privinţa noului Cod Fiscal, care prevede reduceri substanţiale de taxe, inclusiv reducerea TVA la alimentele de bază, prevăzută a intra în vigoare de la 1 iunie. De asemenea, Guvernul trebuie să prezinte progresele înregistrate în domeniul energetic, după ce liberalizarea gazelor pentru populaţie şi restructurarea sectorului de cărbune au fost principalele cauze pentru care Executivul nu a convenit o scrisoare de intenţie cu forurile financiare la precedenta vizită, din luna februarie.
Ministerul Finanţelor anunţa vineri că o delegaţie a României, condusă de către Teodorovici se află în SUA, la Washington, în perioada 16-19 aprilie, discuţiile fiind purtate „pe marginea măsurilor prevăzute în proiectul de lege privind Codul Fiscal, a execuţiei bugetare, respectiv stadiului implementării angajamentelor convenite cu organismele financiare internaţionale“.
Patalamaua FMI, necesară pe Codul Fiscal
Proiectului noului Cod Fiscal reprezintă principala problemă a negocierilor, consideră profesorul de economie Mircea Coşea. „Relaţiile cu FMI sunt destul de reci, Guvernul a pus în circulaţie un proiect privind Codul Fiscal, iar ei au îndoieli privind flexibilizarea fiscală. Se opun mai ales scăderii TVA. Fără girul FMI, un nou Cod Fiscal nu are credibilitate pe plan internaţional. Faptul că o delegaţie românească merge la FMI este un semn că se doreşte o dezgheţare, s-a înţeles că este necesar să existe acordul FMI pe Codul Fiscal dacă vrem să-l introducem“, a declarat Mircea Coşea, pentru „Adevărul“.
Gaură de 16 miliarde de lei la buget în 2016
Alături de reducerea TVA la alimente în iunie 2015, proiectul Codului Fiscal prevede reducerea generală a TVA, din 2016, de la 24% la 20% pentru toate produsele, scăderea accizelor la carburanţi cu 15%, reducerea accizelor la alcool etilic cu 30%. De asemenea, tot de anul viitor, Codul Fiscal prevede şi eliminarea impozitului pe dividende şi a taxei pe stâlp. În total, aceste măsuri ar duce la o gaură de 16,2 miliarde miliarde de lei în bugetul pe 2016, din care doar reducerea TVA ar lăsa un minus de 11,6 miliarde de lei.
FMI se opune reducerilor de taxe, deoarece gaura de aproape 4 miliarde de euro la buget ar trebui acoperită din alte surse. În 2013, FMI s-a opus şi reducerii TVA la pâine, autorităţile române fiind nevoite atunci să ia măsuri de compensare a efectului astfel încât să se acopere deficitul creat. În acel moment, Guvernul a crescut accizele la băuturile alcoolice şi a introdus noi accize pe produse de lux.
Partea română argumentează că va recupera bani din creşterea consumului şi a investiţiilor, astfel că impactul net la buget ar fi de doar 5 miliarde de lei. Numai că nu este aşa uşor: Consiliul Fiscal a calculat că noul Cod Fiscal ne-ar lăsa cu deficite imense, de peste 3% din Produsul Intern Brut (PIB) gaura totală crescând de la 14,8 miliarde de lei în 2016 până la 27,8 miliarde de lei în 2019, cu tot cu veniturile pe care le-ar recupera statul din creşterea economică. FMI se teme că previziunile prea optimiste ale Guvernului ar lăsa bugetul descoperit în anii următori.
Restructurarea sectorului de cărbune
Restructurarea sectorului de producere a energiei pe bază de cărbune este unul dintre motivele pentru care Guvernul nu a ajuns la un consens cu delegaţia FMI în luna februarie, celălalt fiind liberalizarea gazelor la populaţie. În principal, sunt vizate aici Complexul Energetic Hunedoara şi Complexul Energetic Oltenia, care sunt pe pierderi şi trebuie restructurate.
Complexul Energetic Hunedoara include termocentralele Deva şi Paroşeni şi patru mine viabile de huilă din Valea Jiului. Compania este la un pas de colaps, astfel că Guvernul a pregătit un ajutor de salvare de 100 de milioane de lei, care a fost deja notificat la Comisia Europeană.
Complexul Energetic Oltenia este un colos, fiind cel de-al doilea producător de electricitate din ţară, după Hidroelectrica, şi unul dintre cei mai mari angajatori, cu 19.000 de salariaţi. Conducerea companiei a anunţat deja planuri pentru renunţarea la 3.000 de angajaţi, din care o mie sunt externalizaţi către CET Govora prin transferul carierelor Alunu şi Berbeşti, unităţi ce deservesc compania din urmă.
Cărbunele este vital pentru independenţa energetică a României, astfel că Guvernul nu trebuie să renunţe la acest sector, dar trebuie să îl restructureze pentru a fi competitiv.
Liberalizarea gazelor aduce scumpiri pentru populaţie
Cât priveşte sectorul de gaze, deşi Guvernul Ponta se lăuda anul trecut că a obţinut de la Bruxelles amânarea liberalizării pieţei pentru populaţie, la vizita din luna februarie, delegaţia internaţională a cerut o creştere a preţului de 17%, de la 53 de lei/MWh la 62 lei/MWh. Preţul gazelor pe bursele de specialitate este în jur de 85 de lei/MWh.
Niculae Havrileţ, preşedintele ANRE, a anunţat la finele lunii martie că preţul gazelor de producţie internă ar putea creşte cu 6-7% începând cu 1 iulie.
Profesorul Mircea Coşea avertizează că Guvernul trebuie să acţioneze foarte atent, deoarece o liberalizare a preţului ar diminua efectul reducerii TVA. Motivul: creşte impactul utilităţilor în bugetul unei familii. „Ce câştigăm pe o parte, pierdem pe alta. În plus, vor creşte preţurile la produsele unde ponderea utilităţilor este mare“, a afirmat el.
Conversia creditelor şi falimentul personal
Legea falimentului personal este un alt punct fierbinte în negocierile cu FMI. O astfel de lege a devenit extrem de necesară după ce francul elveţian s-a apreciat cu aproape 20% în luna ianuarie, ca urmare a eliminării de către Banca Naţională a Elveţiei a plafonului de 1,2 franci pentru un euro. Pe de o parte, Fondul este îngrijorat de impactul pe care o astfel de lege l-ar avea asupra sistemului bancar. Pe de alta, primele proiecte privind falimentul personal au început încă din 2010, iar discuţiile trenează şi în actualul Parlament.
Conversia creditelor este o altă problemă, legată ombilical de prima. Deputatul PSD Ana Birchall a propus conversia creditelor în franci la un curs calculat ca medie aritmetică a cursurilor medii lunare din luna acordării până în momentul conversiei. Asociaţiile consumatorilor au propus conversia la cursul iniţial, plus 20%. În schimb, Banca Naţională sprijină conversia la cursul actual şi negocieri între bănci şi clienţi. Totuşi, acestea nu merg prea bine, doar Volksbank/Banca Transilvania propunând o reducere a ratei de circa 22,5%.
Privatizări întârziate şi management deficitar
Situaţia companiilor de stat reprezintă una dintre cele mai mari probleme pe care Guvernul trebuie să o rezolve la discuţiile cu partenerii internaţionali.
Autorităţile au propus mai multe privatizări de-a lungul ultimilor ani, dar nu prea s-au ţinut de cuvânt. Instituţiile internaţionale insistă pe privatizarea CFR Marfă, după ce tentativa de vânzare a companiei din 2013 s-a soldat cu un eşec.
Şi situaţia CFR Călători este analizată, mai ales de către Comisia Europeană. Sincaliştii din cadrul companiei au pichetat recent sediul Ministerului Transporturilor, obţinând o serie de facilităţi. Poşta Română se află, la rândul ei, sub lupă, deoarece Guvernul trebuie să obţină acordul Bruxelles-ului pentru ajutoarele pe care doreşte să le acorde la privatizare. Poşta din Belgia (grupul bpost) a fost singurul ofertant pentru pachetul de 51% din acţiuni. Negocierile se axează pe conversia datoriilor la buget în acţiuni, ceea ce înseamnă eliminarea lor. În fine, situaţia Oltchim este şi ea problematică. Niciun investitor nu a depus ofertă la licitaţiile de anul trecut, dar compania este acum pe profit operaţional, iar grupul chinez Junlun Petroleum s-a arătat în continuare dornic să preia combinatul.
În fine, FMI şi CE analizează şi managementul privat al companiilor de stat, după ce mai multe conflicte s-au iscat în conducerea unora dintre acestea, precum Tarom.
Mai puteţi citi:
[<a href="//storify.com/phradamon666/noul-cod-fiscal" target="_blank">View the story "Noul Cod Fiscal" on Storify</a>]
Se încarcă comentariile...
