Caprele negre vor fi măcelărite. Asociaţie: Unora le place să le iasă nişte coarne din pereţi

Asociaţia Kogayon, specializată în protejarea mediului, atrage atenţia asupra faptului că autorităţile au aprobat împuşcarea a 609 capre negre în sezonul 2019-2020.

„Cică sunt mai multe decât optimul stabilit din pix. Tot din pix sunt şi numărate de către vânători caprele negre, apoi se stabilesc "cotele de recoltă".

Capra neagră este specie emblematică pentru Carpaţi şi România şi nu reprezintă niciun pericol direct sau indirect pentru oameni, nu produce pagube de niciun fel.

Dar unora le place să le crească nişte coarne din pereţi şi altora profitul de pe urma lor. Din 15 octombrie vânătorii pot merge din nou la împuşcat capre negre pentru trofee”, scrie asociaţia pe pagina sa de Facebook.

Aceasta a întocmit o petiţie care susţine iniţiativa legislativă  pentru protejarea caprelor negre: https://campaniamea.declic.ro/petit…/protejati-caprele-negre

„Haideţi să trăiască şi capra neagră, nu numai a vecinului!”, scrie asociaţia.

În petiţie se precizează următoarele:

„Ministerul Apelor şi Pădurilor a aprobat o cotă de recoltă de 609 exemplare de capră neagră care vor fi împuşcate în sezonul 2019-2020.

Capra neagră este o specie emblematică pentru Carpaţi şi România, care a avut în trecut, în anii ’50, statut de monument al naturii. Cu toate acestea, din unele zone a fost vânată şi braconată până la dispariţie şi reintrodusă, cum e cazul Munţilor Rodnei.

Capra neagră ar trebui să fie protejată în România, ca parte a zestrei naţionale a ţării cu cea mai bogată biodiversitate din Uniunea Europeană. Ea este protejată la ora actuală numai în zonele unde vânătoarea este interzisă, cum ar fi parcurile naţionale.

Capra neagră este victima unui paradox. Deoarece ruda sa vest-europeană este abundentă (datorită înmulţirii libere din cauza lipsei prădătorilor naturali, lupul şi râsul), specia nu este protejată în UE şi deci nici în România.

Capra neagră ar trebui să-şi redobândească statutul de specie protejată în România, tocmai pentru că avem exemple de unde lipsa acestui statut a dus la dispariţia ei iar populaţia se află în declin.

În perioada de după război, capra neagră a avut un declin foarte puternic în România, dipărând din unele masive montane, iar în perioada comunistă a început o acţiune intensă de populare.

După 1989, odată cu apariţia vânătorilor străini, a început un nou declin al caprei negre, inclusiv cu dispariţia din anumite zone (ex. Munţii Rodnei).

Este greu la ora actuală să avem o imagine exactă asupra efectivelor populaţionale de capră neagră la nivel naţional, din lipsa unor studii şi a unor metodologii validate ştiinţific.

Datele pe care sunt stabilite cotele de recoltă sunt centralizate de la gestionarii fondurilor de vânătoare, care le adună în baza unor observaţii punctuale şi sporadice. Conform acestor date centralizate de către autoritate, populaţia caprelor negre din România este în creşere, de la 6722 exemplare în 2005, la 8158 exemplare în 2019, în timp ce efectivele optime au fost stabilite la 6174 exemplare, fără să se ştie în baza a ce studii.

Aceste date sunt însă contestate de către organizaţiile de mediu.

La evaluări paralele făcute de către acestea, în anumite zone s-au identificat doar 25% din populaţiile evaluate de către gestionarii fondurilor de vânătoare şi însuşite de către autoritate.

Studiind statistic evaluările, cotele de recoltă şi evoluţia numărului de animale împuşcate este clar că acestea au serioase probleme, din moment ce apar fluctuaţii foarte mari, care depăşesc orice evoluţie naturală a speciei.

La ora actuală capra neagră este protejată doar în parcurile naţionale şi în zonele unde vânătoarea este interzisă. În acelaşi timp există numeroase fonduri de vânătoare care se suprapun total sau parţial cu aceste zone de protecţie, fără însă a exista o evidenţă şi diferenţiere clare dintre efectivele din zonele de excludere a vânătorii şi cele din afara acestora, şi deci nici între cotele de recoltă şi animalele vânate.

Capra neagră se găseşte în România în 98 fonduri de vânătoare din 16 judeţe, administrate de către asociaţii private de vânătoare structuri ale R.N.P. Romsilva, ocoale silvice private şi universităţi cu profil silvic.

Capra neagră nu reprezintă niciun pericol direct sau indirect pentru oameni, nu produce pagube de niciun fel animalelor domestice şi culturilor agricole, având habitatul în zonele stâcoase alpine şi subalpine, populaţia este ţinută sub control de către prădătorii naturali care realizează cea mai bună selecţe pe cale naturală.

Nu există altă raţiune pentru vânătoare, decât cea a obţinerii trofeelor şi a profitului pentru câţiva gestionari din vânătoarea de trofee.

Aceasta este şi singura argumentaţie a Guvernului României, cea financiară, care nu e de acord cu oprirea vânătorii caprelor neagre, pe motiv că ar reduce veniturile la bugetul de stat din vânătoare.

Din păcate legea nu este susţinută de către Guvernului României”.