„Capitalismul gangsteresc“ va fi combătut cu un nou sistem. Ce este distributismul, fratele mai mic al sectorului cooperatist

Muncitorul care lucrează în propria firmă, cum sunt astăzi membrii cooperatori, va fi vedeta sistemului distributist

La sfârşitul acestei săptămâni, reprezentanţii unei noi formaţiuni politice s-au întrunit la Vălenii de Munte pentru a adopta „naţional-distributismul“, ca „doctrină a celei de-a treia forţe – Forţa Naţională“, se arată într-un comunicat al organizaţiei.

Iniţiatorii spun că această doctrină, care „îşi are originea în amplul sistem cooperatist din România anilor 1900-1947“, se opune atât „capitalismului gangsteresc“ autohton şi „globalismului corporatist de sorginte neoliberală“, pe de-o parte, cât şi „economiei asistenţial-dirijiste“, a „statului-dădacă antinaţional“ şi a „suprastatului multiculturalist european“, pe de altă parte.

În opoziţie declarată cu globalismul

„Naţionalismul modern nu înseamnă opoziţia unor comunităţi etno-culturale între ele, ci opoziţia comunităţilor faţă de globalism“.

„Considerăm că naţiunea este o vatră de comunităţi organice – familie, parohie, sat, cartier, comunităţi voluntare gen bresle, cooperative – comunităţi care păstrează şi dezvoltă dinamic valorile tradiţionale şi specifice, fiind, însă, deschise în mod natural elementelor pozitive ale modernităţii“, precizează reprezentanţii organizaţiei.

Ei promovează „principiul distributist al economiei“, văzut ca „re-suveranizarea cetăţenilor, astfel încât aceştia să poată fi în majoritate stăpânii propriilor lor mijloace de producţie“.

În acest fel, „marile firme vor fi obligate să acorde salariaţilor condiţii mai bune de muncă“, afirmă liderii noii organizaţii, numită „Forţa Naţională“.

Ce este distributismul

„Distributismul vizează diseminarea cât mai largă a proprietăţii productive (pământ, unelte, echipamente), pentru ca lucrătorul să nu mai fie un sclav salariat (proletar), ci un proprietar-producător, adică o persoană demnă şi liberă, a cărei bunăstare depinde de ea însăşi şi de cooperarea cu semenii săi (micul întreprinzător, membrul unei cooperative sau al altei forme de asociere), manifestându-se creator şi astfel împlinindu-se“, arată comunicatul organizaţiei.

Distributismul este, astfel, „opus atât capitalismului de tip laissez-faire, care concentrează proprietatea în câteva mâini (corporaţii, oligarhi), cât şi socialismului - în care proprietatea este concentrată în mâinile unui singur proprietar (statul). Este o adevărată a treia cale: o societate de mici proprietari funcţională, rezistând cu succes atât tiraniei pieţei aşa-zis «libere», cât şi tiraniei statului“.

De asemenea, „distributismul favorizează democraţia economică (şi nu numai pe cea politică, precum sistemele liberale), solidaritatea (modelul cooperatist de afaceri, producţia în parteneriat), subsidiaritatea (rezolvarea problemelor locale la nivel local), proprietatea productivă răspândită, breslele, micul producător“.

Scopul „nu este de a crea mormane de bani“

„Lucrătorii nu mai sunt rotiţe într-un mecanism economic inuman, ci deţin controlul asupra propriului destin, pentru că sunt stăpâni pe propriile capacităţi productive: pământul, utilajele şi cunoştinţele sau aptitudinile. Scopul real al economiei nu este acela de a genera mormane de bani, ci de a crea o bunăstare reală a familiilor şi comunităţilor“, mai arată liderii Forţei Naţionale.

Potrivit acestora, distributismul „evită astfel cele două rele îngemănate: plutocraţia şi birocraţia - centralizarea mijloacelor de producţie de către stat, ca în socialism, şi de către câteva companii sau familii, ca în capitalismul de tip laissez-faire“.

„Socialismul distruge piaţa liberă, iar capitalismul o îngrădeşte, întrucât fuziunile şi consolidările micşorează numărul firmelor pentru a le spori puterea monopolistă de a impune preţurile“.

Mai mult, „majoritatea marilor firme capitaliste funcţionează cu subvenţii şi protecţie de la stat. Doar distributismul restaurează piaţa liberă: proprietatea larg răspândită asigură existenţa unui număr suficient de mare de firme încât nici una, sau nici o combinaţie de firme să nu aibă puterea de a impune preţul pe piaţă“.

În fine, distributismul, cu strategiile sale de diseminare a proprietăţii productive, „nu este un produs ideologic de import, precum modelele economice promovate de partidele politice din România“.

Distributismul „are rădăcini în gândirea economică a lui Ion Mihalache, Virgil Madgearu, Spiru Haret şi în amplul sistem cooperatist din România anilor 1900-1947“, conchid reprezentanţii noii formaţiuni.