Câciu: Nu sunt adeptul taxelor noi. PNRR trebuie optimizat, şi nu doar pe partea de pensii. E nevoie de un mix de măsuri pentru reducerea inflaţiei

Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, a spus vineri că nu este adeptul taxelor noi şi că PNRR trebuie optimizat, fiind nevoie şi de un mix de măsuri pe care Guvernul le va elabora până la data de 1 martie, astfel încât prognozele BNR privind inflaţia să nu se adeverească

Cred că aveţi scris negru pe alb ce s-a scris în PNRR ca reformă fiscală. Sunt unele elemente care vin din mediul economic ca solicitări. Le vom lua în analiză. Nu sunt adeptul taxelor noi. Eu consider în continuare, poate pe unii deranjez, pe alţii surprind, că regimul fiscal din România trebuie aşezat şi ajustat cu zona de economie informală care este din punctul meu de vedere prea relaxat privită poate produce venituri la bugetul general consolidat care să producă la rândul lor excedent”, a declarat ministrul Finanţelor Adrian Câciu, într-o conferinţă de presă.

Orice ajustare de genul ăsta, spune Câciu, trebuie făcută la solicitarea, până la urmă, şi a mediului de afaceri şi în directă proporţionalitate sau cu interesul statal sau socio-economic.

„Nu trebuie să afecteze alte sectoare, nu trebuie să afecteze cetăţeanul, trebuie să încurajeze cetăţeanul să aibă productivitate”, a mai spus Câciu.

Câciu subliniază, însă, că PNRR ”va trebui optimizat oricum”, dar optimizarea va trebui făcută în cadrul unui parteneriat dintre autorităţi şi societate, ”pentru că România nu mai trebuie să trăiască momente în care PNRR-ul se face într-un birou şi nimeni nu ştie, nici presă, nici din viaţa publică sau economică, un document programatic pentru şase ani, după care stăm, cum ar veni să stingem focuri”.

”Este foarte uşor să duci în zona publică renegociem PNRR-ul pentru pensii. PNR-ul va trebui optimizat oricum. România pierde o sumă din PNRR care trebuie... şi vom sta de vorbă la nivel de Executiv şi, evident şi la nivel politic, pentru că ţara nu trebuie văduvită de banii din PNRR, dar nici de reformele pe care PNRR le prevede şi nici de investiţiile pe care ni le-am asumat. Suntem în decalaj major faţă de  ceea ce înseamnă economia europeană. Şi atunci, oricum vei ajunge cumva de optimizare”, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, ministrul Finanţelor.  

Adrian Câciu a dat exemple de aspecte care trebuie optimizate în PNRR: ”V-am dat exemplu reforma fiscală. Sunt elemente care poate vor trebui optimizate şi aici în discuţiile cu Comisia Europeană, dar singura şansă pentru România de a avea succes în optimizare este ca societatea şi statul să facă parteneriat, pentru că România nu mai trebuie să trăiască momente în care PNRR-ul se face într-un birou şi nimeni nu ştie, nici presă, nici din viaţa publică sau economică, un document programatic pentru şase ani, după care stăm, cum ar veni să stingem focuri. Şi atunci cel mai bun lucru este să ne uităm cu toţii, să ne uităm care sunt elementele care trebuie într-adevăr discutate - inclusiv partea socială, este o discuţie care trebuie făcută şi este o discuţie care nu ai cum să te prefaci că nu o vezi. Înţeleg că sunt tot felul de filosofi, dar sunt oameni în ţara asta care nu au ce pune pe masă, care au muncit o viaţă şi nu au nicio vină că statul nu poate să îi ajute, ei au plătit banii statului”.  

Ministrul Finanţelor spune că nu trebuie făcută confuzia între «renegociere», despre care spune că e un termen din mecanismul PNRR şi «optimizare», arătând că discuţii privind optimizarea PNRR vor fi făcute de mai multe ţări.  

El dă, în acest sens, exemplul Spaniei, despre care spune că va discuta despre optimizarea planului său naţional de redresare în sensul realizării de mai multe investiţii verzi decât cele prevăzute iniţial. 

Mix de măsuri pentru reducerea inflaţiei

Pe de altă parte, Adrian Câciu a spus că speră ca la începutul lunii martie Guvernul să aibă pus pregătit un pachet de măsuri care să vizeze reducerea inflaţiei, în aşa fel încât procentul acesteia să nu ajungă la două cifre. El spune că trebuie avute în vedere deopotrivă efectele şi cauzele.

”Suntem în discuţie, în două săptămâni, eu cred, cel târziu, vom veni cu un plan de măsuri la nivel de Executiv, a rămas să ne vedem şi săptămâna viitoare. Sunt o serie de soluţii pe masă, să ştiţi, nu vă dau niciun exemplu. Eu vă spun doar atâta, că fac absolut tot ce ţine de Ministerul de Finanţe să venim cu măsuri care pe de o parte să reducă efectele, deci să nu mai avem efecte în piaţă cu privire la preţuri mai mari (...) şi să restructurăm cauzele care au dus la această inflaţie în lanţ. BNR-ul a făcut o apreciere pe care o consider corectă, pentru că, atâta timp cât nu ai venit cu un pachet de măsuri,  faci o analiză pe ceea ce există, care expiră la 1 aprilie. Noi vom avea, sper eu la începutul lui martie, deja, pachetul de măsuri pe care Executivul să meargă în zona şi politică şi să venim foarte, foarte curând, cu un plan de măsuri, nu va fi o singură măsură, asta pot să vă spun sigur, pentru că măsurile trebuie să fie într-un pachet care să vizeze efecte, dar şi cauze”, a afirmat ministrul Finanţelor Publice vineri, într-o conferinţă de presă, răspunzând unor întrbări legate de valoarea inflaţiei.  

Ministrul a menţionat că România are nevoie de investiţii în energie şi trebuie să producă energie, dar, întrebat fiind, a evitat să spună dacă se ia în calcul reducerea TVA la energie.  

El adaugă că ”toate soluţiile sunt pe masă” şi că va exista ”un mix de măsuri” pentru rezolvarea acestei situaţii.  

”Scopul este ca inflaţia să nu se ducă în două cifre şi ca preţurile să scadă”, a completat ministrul Finanţelor.  

El spune că actualele măsuri, implementate în perioada noiembrie 2021-martie 2022, costă aproximativ 6 miliarde de lei.