Budăi, despre creşterea vârstei de pensionare: Nu putem accepta ca angajaţii să iasă cu picioarele înainte din locurile lor de muncă

Creşterea vârstei de pensionare este exclusă, deoarece în România speranţa de viaţă sănătoasă este în jur de 60 de ani, iar Guvernul nu poate accepta ca angajaţii să iasă cu picioarele înainte din locurile lor de muncă, a declarat ministrul Muncii, Marius Budăi, la preluarea mandatului.

„Exclus să crească vârsta de pensionare atât timp cât voi fi ministru. Am explicat foarte clar şi am asumat şi în guvernarea trecută o scrisoare către Comisia Europeană în care am explicat Comisiei că noi în România trebuie întâi să ridicăm speranţa de viaţă şi abia apoi să ne gândim la o eventuală creştere a vârstei de pensionare. (...)

Despre PNRR şi vârsta de pensionare: la Comisia Europenă nu există aşa un bau-bau, nu, acolo sunt oameni care, dacă le explici, înţeleg. Speranţa de viaţă pentru bărbaţi este de 70 de ani şi 6 luni. Speranţa de viaţă sănătoasă este în jur de 59-60 de ani. Păi nu putem să spunem că noi scoatem oamenii la pensie cu picioarele înainte din producţie, din birouri şi de acolo de unde lucrează", a afirmat Marius Budăi.

Ce prevede PNRR în privinşţa reformei pensiilor

Reforma pensiilor va fi implementată până în primul trimestru din 2023, potrivit termenului avansat în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), document care arată şi măsurile ce vor fi luate în privinţa pensiilor speciale.

Concret, în PNRR (publicat deja integral pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene), reforma va conţine cel puţin următorul număr de măsuri concrete: 

- definirea unei noi formule pentru calcularea noilor pensii şi potenţial recalcularea pensiilor în plată, inclusiv o regulă de indexare care ar trebui să fie în concordanţă cu obiectivul cheltuielilor cu pensiile în general stabile ca procent din PIB. Formula detaliată va fi stabilită cu aportul asistenţei tehnice şi ar elimina cu prioritate indicele de corecţie, se va baza pe numărul de puncte obţinute de fiecare beneficiar în conformitate cu principiul contributiv şi se va aplica un mecanism de indexare a pensiilor care nu mai permite creşterile ad-hoc; 

- creşterea pensiilor mici (mici şi minime) la un nivel adecvat / un nivel peste pragul sărăciei; 

- păstrarea cheltuielilor publice brute totale cu pensiile publice, în procente din PIB, pe termen lung (2022-2070), inclusiv un mecanism de frânare în cazul în care limita de cheltuieli este depăşită; 

- reducerea semnificativă a posibilităţilor de pensionare anticipată, introducerea unor stimulente pentru extinderea vieţii profesionale şi pentru creşterea voluntară a vârstei standard de pensionare până la 70 de ani, în conformitate cu creşterea speranţei de viaţă şi egalizarea vârstei legale de pensionare pentru bărbaţi şi femei la 65 de ani până în 2035;  

- revizuirea pensiilor speciale pentru a le alinia la principiul contributiv; 

- stimulente pentru amânarea pensionării; 

- creşterea adecvării pensiilor minime şi mai mici, în special pentru cele sub pragul sărăciei; 

- asigurarea viabilităţii financiare a Pilonului II al sistemului de pensii prin creşterea contribuţiilor la acest pilon de pensii; 

- recalcularea pensiilor aflate în plată conform prevederilor noului cadru legislativ, prin utilizarea noii formule de calcul, în vederea corectării inechităţilor existente în sistem, până în trimestrul 4 al anului 2023 (Q4 2023). Procesul de recalculare a pensiilor din sistemul public se va finaliza prin emiterea deciziilor privind rezultatul aplicării noii formule de calcul. 

Reforma sistemului de pensii va viza şi capacitatea Casei Naţionale de Pensii Publice (CNPP) şi a Ministerului Finanţelor (MF) de a realiza analize econometrice şi prognoze ale veniturilor şi cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat. În acest scop, vor fi realizate acţiuni pe mai multe planuri:

• asigurarea bazei de date statistice (prin digitizarea dosarelor de pensii),
• crearea şi dotarea cu personal şi echipamente a unui compartiment de analiză econometrică în CNPP 
• instruirea personalului de specialitate al CNPP şi al MF. 

În prezent, pe lângă sistemul public de pensii, există sistemul pensiilor ocupaţionale aplicat în sectoarele de apărare şi ordine publică şi sistemul de pensii de serviciu. Acesta din urmă este reglementat prin acte normative individuale cu caracter special, aplicabil pentru 6 categorii: corpul diplomatic şi consular, funcţionarii publici parlamentari, personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă, procurori şi judecători, personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor şi beneficiari ai Curţii de Conturi. 

În ceea ce priveşte problematica pensiilor de serviciu şi speciale, acestea vor fi reformate pe baza unor soluţii care să vizeze corectarea inechităţilor dintre beneficiarii acestor categorii de pensii şi beneficiarii din sistemul public de pensii din punct de vedere al aspectului cotributivităţii, luând în considerare şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale.