Borza: Fondul Suveran va fi devorat de rechini

Borza: Fondul Suveran va fi
devorat de rechini

Remus Borza FOTO Adevărul

Modul „heirupist, populist şi politicianist” în care a fost imaginat Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii îl va împiedica să-şi atingă obiectivul de a genera lichiditate şi profit, susţine avocatul Remus Borza, care precizează că, odată lansat la apă, acesta „va fi devorat de rechini”.

Ştiri pe aceeaşi temă

Borza este încă o voce în corul celor care critic modul în care a fost creat Fondul Suveran de Dezvoltare (FSDI), el făcând o comparaţie a modului în care funcţionează astfel de entităţi în alte ţări. Avocatul precizează că, deşi acestea sunt date ca exemplu de către iniţiatorii proiectului de lege din România, există în schimb diferenţe majore.

„În Europa cel mai mare fond suveran este cel al Norvegiei, care a ajuns să fie şi cel mai mare şi cel mai performant din lume. El s-a constituit în 1998, cu un capital iniţial de 100 miliarde dolari, pentru ca în prezent activele lui să depăşească 1.000 miliarde euro. Anul trecut, a avut un randament de 13,7%, generând astfel un profit de 131 miliarde euro, cam de două ori bugetul statului român. Şi polonezii, în 2016, au creat Fondul Polonez de Dezvoltare. Cele două fonduri europene sunt date ca exemplu de către iniţiatorii proiectului de lege din România. Doar că există diferenţe majore”, scrie el.

De exemplu, unele state pun în aceste fonduri bani în exces proveniţi din exportul de resurse, însă România nu are astfel de excedente, ci doar deficit. „Capitalul FSDI se constituie din aport în natură, constând în participaţiile majoritare sau minoritate ale statului la 33 de companii, pe când capitalul social al Fondului Polonez de Dezvoltare se constituie din alocări bugetare, fonduri UE, finanţări bancare, emiteri de obligaţiuni. „Fondul Suveran al Norvegiei s-a creat din excedentul de lichiditate rezultat din exportul de petrol şi gaze. De principiu, fondurile suverane manageriază excesul de lichiditate al respectivelor state. Pe acest criteriu, întâlnim două tipuri de fonduri suverane: Commodity şi Non-commodity. Fondurile Commodity valorifică veniturile provenite dintr-o resursă în exces: petrol şi gaze în Norvegia, statele Golfului sau Rusia, cupru în Chile, diamante în Botswana. Fondurile Non-commodity administrează excedentele comerciale din operaţiunile de export – China, Singapore sau Coreea de Sud. Din păcate, România nu are nici resurse şi nici excedente comerciale, ci doar deficite”, arată Borza.

El mai spune, totodată, că Guvernul României bagă într-o singură oală companii ce activează în acelaşi sector, fiind într-o strânsă competiţie, urmând să fie greu de gestionat probleme ce ţin de concentrare economică şi concurenţă.

„Capitalul FSDI se întregeşte şi cu o parte de aport în numerar de 9 miliarde lei, doar că modul efectiv de alocare îl face inoperabil. Doar 200 milioane lei se transferă de la buget în momentul constituirii fondului. Aceşti bani vor fi risipiţi pe salariile “specialiştilor” şi managerilor fondului, pe contracte de consultanţă şi evaluare. Restul de 8,8 miliarde lei vor veni în tranşe în următorii cinci ani. Orice fond, fie suveran sau de dezvoltare, are nevoie de capital la momentul constituirii lui pentru a putea să funcţioneze eficient şi să investească în business-uri, obligaţiuni, certificate de trezorerie, acţiuni sau valute, pentru a obţine profit. Guvernul României bagă într-o singură oală companii ce activează în acelaşi sector, fiind într-o strânsă competiţie. De exemplu, Hidroelectrica, Nuclearelectrica sau Complexul Energetic Oltenia, sunt societăţi producătoare de energie cu o cotă de piaţă cumulată de aproape 75%. Vor fi greu de gestionat probleme ce ţin de concentrare economică şi concurenţă, pe acest subiect urmând a se pronunţa şi Comisia Europeană”, susţine Borza.

Avocatul mai susţine că Fondul nu va genera profit dacă profitul companiilor viabile va acoperi pierderile celorlalte, ci chiar va mări mai mult deficitul bugetar dacă va investi în construcţia de spitale, şcoli sau drumuri.

„Iniţial, anexa 1 la proiectul de lege avea 23 de companii, cât de cât profitabile. Plenul Camerei Deputaţilor a mai adăugat zece. Nu văd raţiunea economică pentru care societăţi precum Poşta Română, CFR, Complexul Energetic Oltenia sau Hunedoara, Administraţia Canalelor Navigabile şi Administraţia Porturilor Dunării să fie transferate la Fond. Cumulat, aceste companii au pierderi de peste 1 miliard euro. Dacă Guvernul îşi propune ca din profitul celor 23 de companii viabile să acopere pierderile şi datoriile celorlalte zece, atunci practic anulează orice şansă a fondului de a genera profit, scopul pentru care se înfiinţează un astfel de vehicul. Dacă Fondul va fi obligat să investească în construcţia de spitale, şcoli sau drumuri, iarăşi dezideratul de a aduce bani la buget nu va fi atins. Într-o atare logică investiţională, FSDI va mări şi mai mult deficitul bugetar. Azi, statul ia de la cele 33 de companii ce urmează să fie transferate Fondului dividente de peste 2,5 miliarde euro anual. De la momentul constituirii fondului, aceste dividente nu se vor mai duce la buget, ci vor finanţa proiectele sociale şi implicit păguboase ale acestuia. Niciun fond suveran din lume nu a înglobat în capitalul social societăţile statului. De exemplu, Fondul Polonez de Dezvoltare a fost creat să atragă mai multe fonduri UE şi să coordoneze instituţiile, agenţiile şi băncile implicate în implementarea “Strategiei pentru dezvoltare responsabilă”, adoptată de Guvernul polonez în 2016. România este printre puţinele ţări din lume care nu are o astfel de strategie de dezvoltare pe termen mediu şi lung”, mai arată avocatul.

Borza concluzionează spunând că „Fondul, odată lansat la apă, va fi devorat de rechini”. „Haita rechinilor din ograda partidelor guvernamentale îşi va subordona managementul Fondului şi implicit al celor 26 de companii din portofoliu la care statul este acţionar majoritar, va căpuşa şi decapitaliza Fondul şi companiile din subordine prin încheierea unor contracte detrimentale acestor entităţi”, spune el.

Avocatul mai precizează că scoaterea Fondului de sub incidenţa Legii 297/2004 privind piaţa de capital, a Legii 24/2017 privind emitenţii de instrumente financiare şi operaţiuni de piaţă, a OG 64/2001 privind repartizarea profitului la societăţile cu capital de stat, a OUG 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale şi a OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă „vor face din FSDI o pradă uşoară atât pentru firmele de casă şi băieţii deştepţi ai alianţei PSD-ALDE, cât şi pentru marii rechini internaţionali, care vor avea, în sfârşit, ocazia ca, în baza unor proceduri netransparente şi a unor preţuri derizorii, să pună mâna pe ultimele companii ale statului”.

Potrivit lui Borza, „managementului politizat al FSDI îi va fi foarte uşor să lichideze participaţiile statului la cele 33 de companii din capitalul fondului”, iar „redactarea art. 7 pct. 9 din Legea de înfiinţare a Fondului devoalează fără tăgadă această intenţie”: “Pachetele de acţiuni aduse aport la capitalul social al FSDI se transferă din proprietatea privată a statului în proprietatea privadă a FSDI, acesta putând dispune liber de respectivele acţiuni în calitate de bunuri proprii“. 

citeste totul despre: