Borza, despre soluţiile pe care le au guvernanţii pentru a diminua gaura de la buget: de la naţionalizarea Pilonul II la creşterea fiscalităţii

Bugetul pe 2018 este bazat pe o creştere economică de 5,2%, care va fi de maximum 4% după cum estimează analistul Remus Borza, precizând că în cazul unei creşteri economice mai mici decât cea estimată nu se vor realiza nici veniturile bugetare. Pentru a compensa aceste lipsuri, Guvernul ar avea câteva ipoteze de lucru.

„România nu va înregistra în 2018 o creştere economică de 5,2%, cum este prevăzută prin Legea bugetului de stat. Creşterea economică va fi de maxim 4%. Asta înseamnă că nici veniturile bugetare de 287 miliarde lei nu se vor realiza. Dar Guvernul a angajat pentru acest an cheltuieli de 314 miliarde lei. Nerealizarea veniturilor bugetare va mări şi mai mult ecartul dintre cheltuieli şi venituri, cu consecinţa depăşirii ţintei de 3% din PIB a deficitului bugetar. În atare situaţie, Guvernul are câteva soluţii. Naţionalizarea Pilonului II de Pensii. 42 de miliarde de lei ar astupa toate găurile de anul acesta la buget. Doar că această soluţie va ostiliza mediul de afaceri şi principalele cancelarii străine. Cel mai probabil, Guvernul va sacrifica, şi anul acesta, investiţiile, reducând ponderea acestora din PIB de la 4,2% sub 3%. O altă soluţie ar putea-o reprezenta şi creşterea fiscalităţii, prin majorarea unor impozite şi taxe sau impunerea unora noi. Şi această măsură este nepopulară, având în vedere apropierea europarlamentarelor şi prezidenţialelor”, scrie Borza pe blogul său.

Evaziunea fiscală, încurajată prin Ordonanţe

Potrivit acestuia, mult mai la îndemâna Guvernului ar fi creşterea veniturilor bugetare. „Cu atât mai mult cu cât România are cel mai mic grad de colectare din Europa, sub 30%. Acest deziderat se poate înfăptui prin combaterea mai fermă şi eficientă a fenomenului evaziunii fiscale. România este campioană la acest capitol. 17 miliarde de euro evaziune fiscală în fiecare an, din care 9 miliarde de euro evaziune doar la TVA, 2 miliarde de euro din comerţul cu produse accizabile (tutun, alcool, combustibili), alte 2 miliarde de euro din comerţul cu produse agricole primare (cereale, legume, fructe). Asta s-a şi urmărit prin adoptarea OUG 28/1999.

Implementarea acestor măsuri a fost, din păcate, amânată succesiv prin alte 12 Ordonanţe de Urgenţă emise de Guvernele României între 2000 şi 2013”, completează Borza.