Borza, despre creşterea preţului la energie: Speculaţiile de pe bursa de energie nu afectează populaţia

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Remus Borza, reprezentantul Euro Insol, ar putea ajunge  administrator judiciar şi la Oltchim

În primele 10 luni, preţul la gaze livrat populaţiei s-a majorat cu 1,41% şi la energie cu 13%, adică 2 lei, respectiv 5 lei în plus pe lună la factură. Este o greşeală dacă ne raportăm la evoluţia preţului energiei electrice din PZU, preţ care este irelevant, pentru că nici populaţia şi nici industria nu se alimentează din PZU, a spus Borza.

Scumpirile care au avut loc în primele 10 luni la energie electrică şi gaze naturale, de 2 lei, respectiv 5 lei pentru fiecare factură, nu sunt greu de suportat de către populaţie având în vedere că un pachet de ţigări nu costă mai puţin de 15 lei, consideră fostul administrator judiciar al Hidroelectrica, Remus Borza. Acesta a explicat că speculaţiile de pe bursa de energie OPCOM nu afectează populaţia, pentru că nici populaţia şi nici industria nu se alimentează din PZU (piaţa pentru ziua următoare a Bursei de energie OPCOM).

„Nişte băieţi care fac jocurile Engie ori EON sau fie ale Gazprom, lansează în spaţiul public mesaje care sunt de natură să genereze o creştere a tarifelor de furnizare şi distribuţie sau a gazului din import”, a spus Borza, într-un interviu acordat „Bursa”.

Avocatul a explicat că nişte baieţi deştepti au profitat de preţurile scăzute în gol de sarcină (noaptea), mergând până la 1 leu/MWh sau în zilele cu mult vânt unde iarăşi preţurile erau foarte bune. 

„Mixând energia din gol de sarcină cu energia din regenerabile, puţin hidro sau cărbune, ajungeau la un preţ agregat cu 30, chiar 50 lei sub preţul pieţei. Doar că ulciorul nu merge de multe ori la apă. Se mai şi sparge. A venit o perioadă extrem de geroasă, 6-14 ianuarie 2017, când nu a bătut nici vântul, când Dunărea era la un minim de 1.800 mc/s şi când, colac peste pupăză, nu a funcţionat un grup de la Termocentrala Brazi, un grup de la Centrala Nuclearelectrica şi două grupuri de la Turceni. La toate astea se mai adaugă colapsul sistemului centralizat de termoficare din România. Ghinion, ar spune unii. Pentru ca finalul să fie apoteotic, mai avem şi declaraţiile panicarde a doi înalţi demnitari ai statului şi o hotărâre de guvern care autorizează suspendarea sau diminuarea temporară a exportului. De abia au aşteptat pescuitorii în ape tulbure să urce preţul până la 600 lei/MWh în PZU sau 800 lei/MW în piaţa de echilibrare. În realitate, exceptând ziua de 10 ianuarie, când s-a înregistrat un record al consumului de 9.730 MWh, pe medie luna ianuarie 2017 este comparabilă cu ianuarie 2016, atât în ceea ce priveşte producţia, exportul şi consumul de energie. Sigur, sunt şi elemente care pot să probeze o manipulare a pieţei. Dar sunt instituţii abilitate să cerceteze aceste aspecte”, a spus specialistul.

Un MWh este livrat cu un cost de 136 lei, dar la populaţie ajunge cu 500 lei

Acesta a amintit că preţul energiei electrice este reglementat pentru populaţie, până la 31 decembrie într-o proportie de 10%. Restul de 90% din coşul casnic, se achiziţionează din piaţa concurenţială. Sunt doi furnizori care livrează energie la preţ reglementat de ANRE în acest coş – Nuclearelectrica şi Hidroelectrica – la un preţ ponderat de 135 de lei/MWh.

„Sigur că celor cca 8 milioane de consumatori casnici nu li se facturează la 136 lei megawattul, ci la 500 lei, pentru că intervin taxe de cogenerare, de transport, furnizare, distribuţie, certificate verzi, accize, tva, etc. În orice caz, la populaţie, preţul energiei nu a explodat. Au fost, însă, două creşteri – una la 1 iulie cu 8% şi încă una, la 1 octombrie, de 5%. Per total, putem vorbi de o creştere de 13%. Un kilowatt este 0.41lei. O familie consumă în jur de 100KWh/lună. Asta înseamnă 41 lei. 13% în plus înseamnă 5 lei. Toţi cei 8 milioane de consumatori casnici, cred că pot face faţă unei facturi de electricitate mărite cu 5 lei.

Ne putem aştepta la avarii majore pentru că statul lasă companiile fără bani de investiţii 

Întrebat ce părere are despre decizia autorităţilor de a lua dividende mai mari de la companiile statului, Borza a spus că este „o maximă ipocrizie a statului”, care ia cu ambele mâini dividendele companiilor din subordine pentru a acoperi deficitele si gaurile din buget. Acest lucru se va răsfrânge puternic asupra investiţiilor planificate ale companiilor, în lipsa cărora pot apărea grave avarii în sistem.

„Pe de o parte acuzi companiile de stat că nu au făcut investiţii, pe de altă parte le iei toţi banii, inclusiv cei de investiţii.  (...) Vedem ce se întâmplă în reţeaua de transport de energie electrică – la câteva luni ne confruntăm cu o avarie majoră. Nu ar trebui să ne surprindă avariile din ce în ce mai dese din reţeaua de transport şi distribuţie. Sunt efectul unor politici guvernamentale iresponsabile şi a prostului management al operatorului naţional de transport de electricitate şi de preocuparea obsesivă de maximizare a profitului de către distribuitorii de electricitate cu capital străin. Reţelele de transport şi distribuţie au o vechime de 30-40 de ani. Pe lângă uzura morală, vorbim şi de pierderile din reţea de peste 2 miliarde euro din ultimii ani. Cauza acestor disfuncţionalităţi o reprezintă lipsa investiţiilor în întreţinerea şi modernizarea staţiilor de transformare sau a instalaţiilor de distribuţie şi transport”, a spus Borza.

Chinezii condiţionează investiţiile în reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă

În ce priveşte investiţia promisă de câţiva ani de chinezii de la CGN în construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, Remus Borza a spus „chinezii nu sunt proşti, chiar dacă unii sunt tentaţi să creadă lucrul ăsta”. 

„Ei condiţionează investiţiile. Vor ca statul să le garanteze preţul de cost de 320 de lei/MWh la Nuclearelectrica, plus vor garanţii de la Ministerul de Finanţe pe valoarea investiţiei care se ridica la 7 miliarde euro. Evident că Ministerul Finanţelor nu poate să emită astfel de garanţii, pentru că ar fi considerat ajutor de stat şi ar contraveni legislaţiei europene. Identic este modelul de business promovat de chinezi şi pentru centrala prin pompaj de la Tarniţa Lăpuşteşti. Este o investiţie mai mică, de 1,5 miliarde de euro, dar chinezii vor aceleaşi garanţii”, a spus specialistul.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite