Boardul FMI discută azi solicitarea României pentru un nou acord

România a cerut două miliarde de euro de la FMI şi alte două miliarde de la Comisia Europeană, dar statul nu are de gând să le folosească

Solicitarea României pentru un al treilea acord consecutiv cu Fondul Monetar Internaţional va fi discutată astăzi în boardul instituţiei, potrivit calendarului publicat pe site-ul FMI, scrie Agerpres.ro.

Guvernul a cerut aprobarea unui acord preventiv în valoare de aproximativ două miliarde de euro, pentru o perioadă de doi ani, la care se adaugă alte două miliarde de euro de la Comisia Europeană.

Acesta este al treilea acord solicitat de România Fondului Monetar Internaţional, de la declanşarea crizei economice. Primul a fost încheiat în 2009, iar al doilea, de tip preventiv, în 2011.

Potrivit premierului Victor Ponta, proiectul final de scrisoare de intenţie a fost trimis FMI pe 12 septembrie.

Contribu'ii de sănătate pentru veniturile din chirii

Potrivit premierului Victor Ponta, acestuia, în baza acestui nou acord cofinanţarea pentru fondurile europene va beneficia de o scădere de la 15% la 5%, reprezentând la rata actuală de absorbţie o economie anuală de peste un miliard de lei.

Persoanelor care obţin venituri din chirii vor plăti cote de asigurări de sănătate pe acestea, premierul precizând că această obligaţie va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2014 şi este limitată la cinci salarii medii.

Premierul a mai precizat că acordul nu prevede niciun fel de obligaţie pentru Guvernul României şi pentru România de a impozita persoanele fizice autorizate sau drepturile de autor.

Ponta a mai spus că acordul prevede continuarea creşterii venitului minim garantat în 2014 şi introducerea unei alocaţii pentru încălzirea de locuinţe pentru categoriile defavorizate.

Listarea companiilor de stat pe bursă

În ceea ce priveşte programul de privatizări, şeful Executivului a subliniat că nu există privatizări majoritare. „Este vorba despre listarea a 10% din Nuclearelectrica, 15% din Romgaz, 15% din Compania Energetică Oltenia şi 10% din Hidroelectrica. E vorba de implicarea capitalului privat în companiile energetice la care statul rămâne acţionar, dar prin acest capital privat putem să avem şi un management mai performant şi resurse pentru investiţii în retehnologizare“, a detaliat Ponta.