BNR: Unul din cinci români apţi de muncă lucrează în străinătate

O cincime dintre românii cu vârsta cuprinsă între 20 de ani şi 64 de ani trăiau şi munceau anul trecut în alt stat membru al Uniunii Europene, procentul fiind cel mai mare dintre cele 28 de ţări, arată Banca Naţională a României în „Raportul asupra inflaţiei”.

„Aproape 20 la sută dintre românii cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani trăiau în 2017 în altă ţară din Uniunea Europeană (17 la sută dintre acestea fiind persoane cu studii superioare), faţă de o medie de 3,8 la sută în UE”, se arată în raportul BNR.

Printre motivele care au generat această migraţie se numără, în opinia băncii centrale, inadecvarea sistemului de învăţământ la cerinţele pieţei şi absenţa măsurilor de integrare a persoanelor inactive.

În clasamentul celor care preferă să trăiască şi să muncească în alt stat, România este urmată de  Lituania, Croaţia, Portugalia, Letonia şi Bulgaria, care  înregistrează ponderi cuprinse între 10% şi 15%.

În plus, 17% dintre românii de 20-64 de ani care trăiau în altă ţară din UE erau persoane cu studii superioare.

„În plan structural, se acutizează deficienţele în procesul de ocupare a posturilor disponibile, alimentate, pe de o parte, de dimensiunea emigraţiei (…), iar, pe de altă parte, de inadecvarea sistemului de învăţământ la cerinţele pieţei şi de absenţa măsurilor de integrare a persoanelor inactive”, se subliniază în „Raportul asupra inflaţiei din august 2018”.

În ceea ce priveşte posturile disponibile, conform ediţiei 2018 a studiului Manpower referitor la deficitul de talente, poziţia României s-a deteriorat, ajungând să ocupe locul 2 (din 43 de state), după Japonia, în ceea ce priveşte dificultăţile cu care se confruntă companiile în procesul de recrutare. Astfel, 81% dintre angajatori reclamă astfel de probleme, comparativ cu o medie de 45% la nivelul ţărilor incluse în analiză.

„Capacitatea economiei de a absorbi forţa de muncă a continuat să se ajusteze uşor în sens descendent, rata locurilor de muncă vacante consolidându-şi tendinţa descrescătoare observată de la jumătatea anului 2017”, se mai scrie în raportul BNR citat.

În intervalul ianuarie-mai 2018, oferta excedentară de forţă de muncă a scăzut cu 0,3-0,2 puncte procentuale, până la 3,7% în cazul ratei şomajului înregistrat, cele mai reduse valori din perioada de după anul 2000, şi 4,5% în cel al ratei BIM, „astfel încât gradul de tensionare a condiţiilor pe piaţa muncii a continuat să se aplatizeze”, se subliniază în raportul Băncii Centrale.

În ceea ce priveşte perspectiva privind evoluţia numărului de angajaţi din economie, sondajele disponibile conturează semnale moderat-pozitive. Astfel, studiul Manpower indică pentru trimestrul III 2018 o revigorare a numărului de angajări, dar sub nivelul înregistrat în perioada similară a anului 2017. 

Intenţii privind noi recrutări în perioada iunie-august 2018 sunt anunţate şi de Sondajul CE-DG ECFIN, oportunităţi de angajare conturându-se în comerţ şi servicii, iar în construcţii şi industrie se preconizează o relativă stabilitate. În intervalul ianuarie-mai 2018, dinamica anuală a câştigului salarial mediu brut a accelerat până la 35,1 la sută (+21,6 puncte procentuale comparativ cu trimestrul IV 2017). Avansul a reflectat, în principal, transferul contribuţiilor sociale datorate de angajatori în sarcina angajaţilor şi creşterea salariului minim brut pe economie la 1 900 de lei (cu 11 puncte procentuale mai mult decât variaţia implicată de modificarea legislativă menţionată), dar şi majorările substanţiale acordate în sectorul bugetar (în luna ianuarie, în medie +5 puncte procentuale peste creşterea implicată de schimbarea din planul contribuţiilor, pentru tot personalul, iar în luna martie, ridicarea salariilor din sănătate la nivelul prevăzut în Legea salarizării unitare pentru 2022 şi majorarea salariilor din învăţământ cu 20 la sută). Deşi debutul anului a fost marcat de incertitudini privind efectele asupra salariului net, câştigul mediu net şi-a păstrat pe ansamblul primelor cinci luni ale anului 2018 ritmul robust de creştere înregistrat în ultimul trimestru al anului 2017 (12,4 la sută în termeni anuali) – un comportament similar a fost vizibil în cazul sectorului privat (+11,2 la sută, în medie, în primele cinci luni ale anului 2018), în timp ce sectorul bugetar a consemnat o atenuare marginală (-1 punct procentual, până la 17,8 la sută), asociată efectului statistic aferent creşterilor mai ample din primele luni ale anului 2017.