Nicolae Cinteză, şeful Direcţiei de Supraveghere din BNR: Restituirea creditelor în valută la cursul iniţial ar falimenta băncile
0
Restituirea în lei a creditelor contractate în valută la cursul la care a fost contractat ar genera o criză de sistem şi vor fi bănci care vor da faliment, a declarat Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), în cadrul dezbaterilor din Comisia de buget din Senat.
„Din studiile pe care le-am făcut, o astfel de măsură ar genera o criză de sistem. (...) Vor fi bănci care vor da, a doua zi, faliment“, a spus Cinteză, care a prezentat punctul de vedere al Băncii Naţionale a României.
El a transmis senatorilor că există un singur caz de rambursare a creditului în moneda naţională, la cursul din data semnării contractului, în Croaţia. „Un singur caz, din cauza căruia banca părăseşte Croaţia“, a spus Cinteză.
Senatorii din Comisia de buget au arătat că, deşi în alte ţări este valabilă, măsura falimentului persoanelor fizice nu poate fi introdusă şi în România şi au anunţat că vor organiza, în perioada următoare, o întâlnire cu Asociaţia Naţională a Băncilor şi cu reprezentanţii BNR, pentru a se găsi soluţii în cazul persoanelor care nu mai pot restitui creditele în alte monede.
Ce spune proiectul de lege
Legea pentru completarea OUG 50/2010, privind contractele pentru consumatori a primit un raport de respingere din partea Comisiei de buget-finanţe din Senat.
Propunerea legislativă prevede că rambursarea, totală sau parţială, anticipată a creditelor şi a dobânzilor aferente creditelor utilizate, se poate efectua în moneda în care s-a acordat creditul, în moneda de referinţă a creditului sau în lei, în funcţie de opţiunea titularului creditului.
Proiectul de lege prevede că în cazul restituirii în lei a creditelor aflate în altă monedă, respectiv în moneda de referinţă, acestea se vor recalcula, la solicitarea titularului creditului. La recalcularea în lei a creditului datorat, se va ţine cont de ratele de credit lunare achitate şi de dobânda aferentă creditului utilizat. Valoarea creditului de rambursat, prin recalcularea în lei, se determină prin înmulţirea soldului creditului cu cursul de schimb mediu lunar, stabilit de BNR, al monedei în care s-a acordat creditul sau moneda de referinţă a creditului, din luna în care s-a încheiat contractul de credit, se mai propune în proiect.
Cine sunt cei care au propus proiectul
Propunerea legislativă a fost semnată de parlamentarii Biró Rozalia-Ibolya (UDMR), Cristian Petru Bodea (PNL), Florian Dorel Bodog (PSD), Valeriu-Victor Boeriu (PNL), Găvrilă Ghilea - senator (PDL), Klárik László-Attila ( UDMR), Pataki Csaba (UDMR) Gheorghe-Dănuţ Bogdan (PSD) Florica Cherecheş (PNL), Costin Gheorghe (PNL) Cseke Attila-Zoltan (UDMR), Sonia-Maria Drăghici (PSD) Kereskényi Gábor (UDMR), Liviu Laza-Matiuţa (PDL), Adrian-Miroslav Merka (UDSCR, minorităţi), Nechita-Adrian Oros (PNL), Ioan Sorin Roman (PSD) Szabó Ödön (UDMR).
Cursul de schimb, subiect arzător
Cursul de schimb la care se va face conversia este subiectul arzător în jurul căruia va gravita întreg proiectul. De altfel, există deja o opinie inclusiv la Curtea Europeană de Justiţie potrivit căreia rambursarea la un curs diferit de cel în care s-a contractat creditul poate fi considerată abuzivă.
Cel care a formulat acest punct de vedere este Nils Wahl, avocatul general de la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE). Concluziile lui Wahl au venit pe marginea unui caz din Ungaria, Kasler şi Rabai contra băncii OTP.
Mai multe sute de persoane au dat deja în judecată un număr de 11 bănci şi BNR din cauza creditelor la franci elveţieni. Avocatul Gheorghe Piperea, care reprezintă astfel de grupuri, scria recent pe Facebook că în 2007-2008 cursul francului elveţian era de 1,8-2 lei pentru o unitate, în vreme ce în 20012-2014 a ajuns la 3,7 lei pentru o unitate.
Potrivit lui Piperea, astfel, diferenţele de curs sunt colectate nejustificat de către bănci, deoarece s-au plătit în baza unor clauze abuzive.
În opinia avocatului general, în ipoteza în care suprimarea unei clauze abuzive ar face contractul neexecutabil, la fel ca în speţa prezentată, directiva nu se opune ca instanţa naţională să înlocuiască clauza incriminată cu o dispoziţie de drept naţional cu caracter supletiv, atunci când o astfel de înlocuire este posibilă în temeiul dreptului naţional.
Concluziile avocatului general nu sunt obligatorii pentru Curtea de Justiţie. Misiunea avocaţilor generali este de a propune curţii o soluţie juridică în cauza care le este atribuită.
Proiect paralel, iniţiat de Ana Birchall
Un alt proiect, iniţiat deun număr de 133 de parlamentari, a fost depus la Camera Deputaţilor, iar acesta prevede, însă că debitorii, atât persoane fizice, cât şi companiile, să aibă dreptul de a-şi converti creditele din valută în lei, fără costuri sau comisioane suplimentare şi fără obligaţia de a aduce noi garanţii, dar la cursul actual.
Proiectul propune adăugarea a două noi articole în OUG 50/2010. Spre deosebire de Ungaria, unde creditele sunt convertite la cursul de schimb din data contractării, în varianta iniţiată de deputatul Ana Birchall se propune transformarea la cursul din ziua conversiei. De asemenea, băncile şi instituţiile financiare nebancare (IFN) sunt obligate să notifice clienţii atunci când rata variază cu mai mult de 20% faţă de momentul în care s-a făcut creditul. Proiectul de lege porneşte de la o directivă a Parlamentului European privind contractele de credit pentru proprietăţi rezidenţiale, care prevede în mod specific măsuri de protecţie pentru cetăţenii din statele aflate în afara zonei euro faţă de fluctuaţiile de curs.
„Am depus acest proiect care vine în întâmpinarea proiectului de directivă privind împrumuturile rezidenţiale. Acesta permite lăsarea posibilităţii pentru transformarea în lei, dar, spre deosebire de această directivă, noi propunem aplicarea pentru toate creditele, inclusiv cele în derulare, nu doar a celor noi. E o iniţiativă pornită cu cea mai bună-credinţă“, a declarat, pentru „Adevărul“, Ana Birchall. Ea solicită tuturor părţilor implicate, atât bănci cât şi asociaţii ale consumatorilor, să trimită puncte de vedere.
Analistul Florin Cîţu consideră că această măsură poate fi o soluţie dacă este o opţiune, dar să nu fie aplicată forţat. „Nimeni nu ştie cum vor evolua dobânzile şi cursul de schimb în următorii ani“, spune el. De asemenea, având în vedere că România doreşte aderarea la zona euro, el crede că „ar fi o nebunie să treci la credite în lei pe termen lung“.
BNR, prietena băncilor
Anterior, reprezentanţii BNR s-au pronunţat împotriva unei astfel de măsuri a conversiei creditelor la cursul iniţial de contractare. Mugur Isărescu, guvernatorul băncii centrale, declara recent că schema guvernului, prin care se propune înjumătăţirea ratelor pentru cei cu venituri sub 1.600 de lei, denumită de către preşedintele Traian Băsescu „electorata“, este preferabilă metodei alese de statul maghiar.
„Este preferabilă unei scheme pe care am văzut-o în ţări vecine, de exemplu convertirea la un curs de schimb fix a unor credite în valută şi cu lăsarea costurilor aşa pe undeva în aer, să le suporte băncile, să le suporte altcineva“, spunea Isărescu recent.
Anterior, banca centrală s-a opus în mai multe rânduri eliminării clauzelor abuzive din contractele de credit. Măsura a intrat, totuşi, în vigoare de la 1 octombrie 2013, astfel că acum dacă o clauză se dovedeşte abuzivă în instanţă, atunci legislaţia obligă banca să elimine prevederea respectivă din toate contractele.
De asemenea, BNR se opune introducerii unei legi a falimentului personal. Zilele trecute, Bogdan Olteanu, viceguvernator al BNR, declara că acest curent de opinie referitor la Legea falimentului personal este o manipulare a unor lichidatori, şi că nu crede că această lege ar putea fi în interesul debitorilor sau al creditorilor.
„Personal, cred că actualul curent de opinie referitor la Legea falimentului personal este o manipulare a agenţilor, a operatorilor de piaţă interesaţi. Nu este niciun interes major al debitorilor şi niciun interes major al creditorilor şi am să vă spun motivul: nu cunosc situaţii relevante în care un debitor şi un creditor să nu fi ajuns la soluţii de compromis asupra unor bunuri esenţiale“, a declarat oficialul BNR, potrivit sursei citate.
„Nu există niciun lichidator care să lucreze gratis în România în acest moment“, a acuzat el.
Legea falimentului personal se află în Parlament, pe ordinea de zi la Camera Deputaţilor. Proiectul a fost deja adoptat în Senat, dar acum mai are nevoie de un raport de la Comisia Juridică.
Piperea consideră că legea falimentului personal va permite celor care nu mai pot să achite creditele să scape de povară în cazul în care reuşesc să se redreseze şi să plătească 75% din sumă, sau dacă judecătorul va considera că este un faliment scuzabil. Alte avantaje ar fi că nu va mai fi executat silit nimeni, astfel încât să fie forţat să părăsească propria locuinţă şi nu se vor mai adăuga dobânzi şi penalităţi.
Potrivit lui Piperea, este "paradoxal" că acelaşi FMI a susţinut măsura în Ungaria, Spania şi Lituania, dar nu o sprijină în România.
De asemenea, în timpul discuţiilor privind noul Cod al insolvenţei, derulate în toamna anului trecut, BNR a aluat din nou apărarea băncilor. Instituţia a propus ca acţionarii unei companii aflate în insolvenţă să nu mai poată înfiinţa firme noi cu acelaşi obiect de activitate pentru ca afacerile să nu fie mutate de pe o firmă pe alta. De asemenea, a cerut şi o listă neagră pentru managerii şi administratorii găsiţi vinovaţi de provocarea unei insolvenţe din culpă gravă sau management prost.
Proiectul a fost adoptat de către Guvern prin ordonanţă de urgenţă, dar a fost găsit neconstituţional, astfel că nu se aplică.
Mai puteţi citi:
Statul pregăteşte o super-imunitate pentru şefii sistemului financiar
Conducerea Comitetului Naţional de Supraveghere Macroprudenţială, organism care urmează să fie înfiinţat pentru rezolvarea eventualelor crize din sistemul financiar, va fi scutită de plasarea sub reglementările privind incompatibilităţile şi conflictul de interese, şi, în acelaşi timp, membrii săi nu vor răspunde civil sau penal în exercitarea atribuţiilor, cu excepţia cazurilor de rea-credinţă şi neglijenţă gravă.
Proiectul de lege privind insolvenţa persoanelor şi falimentul personal a fost amânat astăzi de la vot în plenul Camerei Deputaţilor. Acesta se întoarce la Comisia juridică, unde trebuie realizat un raport. Camera Deputaţilor este cameră decizională, după ce actul normativ a fost deja adoptat de către Senat în anul 2010.
Contractele-cadru de leasing sunt problematice în special atunci când instituţiile nu respectă ceea ce se află în contract, în schimb au pretenţia ca persoanele fizice să îşi respecte obligaţiile, astfel că oamenii nici nu ştiu că sunt păcăliţi şi li se iau nişte sume nejustificate, a declarat Bogdan Nica, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC).
Banca Naţională a României (BNR) precizează, într-un comunicat de presă transmis după acuzaţiile aduse de preşedintele Traian Băsescu la adresa instituţiei privind elaborarea schemei de sprijin a românilor cu rate la bănci, că banca centrală a fost consultată în legătură cu acest proiect, dar că această conlucrare cu Ministerul Finanţelor se desfăşoară în mod curent.
Banca Naţională a României (BNR) trebuie „să părăsească imediat linia de a fi controlată de un guvern corupt“, a declarat aseară preşedintele Traian Băsescu la B1 TV. Şeful statului a acuzat instituţia de implicare în realizarea proiectului privind înjumătăţirea ratelor pentru cei cu venituri sub 1.600 de lei, care ar fi unul electoral.
Se încarcă comentariile...
