Florin Cîţu: BNR va reduce rezervele minime obligatorii pentru reluarea creditării, dar măsura vine cu o întârziere de cinci ani

Florin Cîţu: BNR va reduce rezervele minime obligatorii pentru reluarea creditării, dar măsura vine cu o întârziere de cinci ani

Analistul Florin Cîţu a criticat de mai multe ori politicile BNR  FOTO facebook

Banca Naţională a României (BNR) va reduce rezervele minime obligatorii la lei şi valută chiar din prima şedinţă din acest an, şi va lăsa în piaţă, cu mare întârziere, lichiditate pe termen lung, necesară finanţării economiei, dar reluarea creditării presupune şi măsuri de relaxare fiscală, a declarat analistul  Florin Cîţu.

Ştiri pe aceeaşi temă

Macroeconomistul arată că, deşi pe de o parte BNR susţine că există exces de lichiditate în piaţă, pe de altă parte se pregăteşte să reducă RMO la lei şi valută la următoarea întâlnire.
„Acest comportament susţine ipoteza mea că nu există un exces de lichiditate în economie, ci doar o nepotrivire de scadenţe între lichiditatea de la BNR pe termen scurt şi interesul de creditare al economiei pe termen lung. În plus reducerea RMO, deşi este o măsură bună, vine, în stilul BNR, foarte târziu. Mai exact, cinci ani mai târziu decât avea nevoie economia reală“, a afirmat Cîţu.
 
BNR a programat pentru miercuri, 8 ianuarie, prima şedinţă de politică monetară a Consiliului de Administraţie pe anul 2014. 
 
Isărescu a spus că va lansa bani în piaţă
 
La începutul lunii decembrie a anului trecut, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că, pentru susţinerea creditării, banca centrală este pregătită să reducă rezervele minime obligatorii în 2014, care însumează circa 6 miliarde de euro la valută şi 3-4 miliarde de euro la lei, chiar dacă în piaţa monetară se înregistrează un exces de lichiditate estimat la circa 2 miliarde de euro.
„Pe piaţa monetară din România, Banca Naţională face ce nu face de regulă o banca centrală: lansăm lichiditate în piaţă. Media de lichiditate este de două miliarde de euro, exces de lichiditate, dar toată economia este un covor peste care a fost o secetă, s-a făcut o pojghiţă, stă lichiditatea deasupra, dar nu vrea să intre în economie“, a spus Isărescu, în urmă cu o lună.
 
Falimentul personal, necesar pentru însănătoşirea economiei
 
„Pentru a rezolva problema creditării, şi eliminarea «pojghiţei» este nevoie de o combinaţie de acţiuni care implică atât politica monetară, cât şi cea fiscală. Politica monetară trebuie să ofere finanţare permanentă pe termen lung, să relaxeze condiţiile de intrare pe piaţa bancară, dar şi de ieşire, şi să accepte o lege a falimentului personal. Politica fiscală trebuie să reducă impozitarea capitalului şi a forţei de muncă pentru a creşte solvabilitataea clienţilor potenţiali ai sistemului bancar, deoarece în acest moment nu putem să ne aşteptăm la o relaxare a condiţiilor de creditare din partea sistemului“, a arătat Florin Cîţu.
 
Mecanism-şoc pentru impulsionare
 
El arată că este foarte important de înţeles cum se poziţionează BNR faţă de sistemul bancar pentru că din poziţia de debitor pierde controlul asupra politicii monetare. Analistul susţine că prin acea declaraţie guvernatorul a recunoscut, practic, că mecanismul de transmitere a politcii monetare nu funcţionează.
Potrivit lui Cîţu, un al treilea element important al declaraţiei guvernatorului BNR reprezintă o eroare gravă, pe care o interpretează ca voită, având în vedere experienţa şefului băncii centrale.
„Excesul de lichiditate despre care aminteşte nu este unul real, ci vorbim de fapt despre o cerere pentru finanţare pe termen lung şi o ofertă de finanţare pe termen scurt. Din 2008 până azi, singura finanţare (lichiditate) din piaţă a fost pe termen scurt - maxim 7 zile. Sistemul bancar a căzut în plasa BNR până acum de două ori crezând că banca centrală va menţine această lichiditate în piaţă. Dar, la primul semn de volatilitate pe piaţa valutară, BNR a restras această lichiditate pentru a susţine moneda naţională“, a explicat Cîţu.
 
BNR a introdus rezerve minime obligatorii la creditele în valută în perioada 2006-2008 pentru a descuraja acest gen de creditare, iar de la începutul crizei a redus rezerva minimă obligatorie în euro de la 40% la 20%. Pentru pasivele în lei, reducerea rezervei obligatorii a fost similară, iar nivelul acesteia se situează la 15% din pasivele cu scadenţă sub doi ani.
 
Mai puteţi citi:
 
Amânarea aprobării primei evaluări a acordului cu FMI va avea un impact limitat asupra pieţelor financiare, inclusiv pentru faptul că înţelegerea este de tip preventiv, iar măsurile fiscale sunt deja aprobate. De asemenea, investitorii se aşteaptă ca România să respecte angajamentele, apreciază economiştii-şefi ai unor bănci comerciale.
 
Economistul Florin Cîţu îi solicită, printr-o scrisoare deschisă, directorului general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Chirstine Lagarde, să nu aprobe un nou acord cu România, considerând că economia nu mai poate suporta încă doi ani de reforme mimate, aşa cum s-a întâmplat din 2009 în prezent.
 
Postarea de pe blogul analistului economic Florin Cîţu, preluată de adevarul.ro, potrivit căreia Banca Naţională nu şi-ar fi îndeplinit obligaţiile din propriul statut, i-a determinat pe reprezentanţii la vârf ai BNR să-i transmită o replică dură economistului. Redăm, în continuare, un comentariu transmis pentru „Adevărul“ de către conducerea BNR ca reacţie la cele afirmate de Florin Cîţu. Intertitlurile aparţin redacţiei „Adevărul“.
 
Analistul economic Florin Cîţu, fost economist-şef al ING Bank, arată pe blogul său un grafic din care reiese că preţurile au crescut în medie cu 60% pe an din 1991 încoace şi acuză Banca Naţională (BNR) că nu şi-a îndeplinit singurul obiectiv din statut: stabilitatea preţurilor.
 
Analiştii recomandă Guvernului să facă eforturi pentru a închide actualul acord cu instituţiile internaţionale în cât mai bune condiţii, indiferent dacă se va reuşi ulterior negocierea unei noi înţelegeri, care pare tot mai greu de realizat, în principal pentru că FMI şi CE au alte ţări pe listă. Mai mult, ei sunt de părere că actualul acord a fost un dezastru şi că autorităţile de la Bucureşti nu au făcut nimic din ce au declarat.
 
Analistul economic independent Florin Cîţu (fost economist-şef al ING Bank) explică, pe blogul său, de ce în România, ca peste tot în lume, sistemul financiar bancar este îngheţat. Deşi băncile centrale au crescut masa monetară („nu este cazul nostru“, precizează analistul), creditarea rămâne cu o dinamică negativă de la an la an. Asta pentru că atât cererea, cât şi oferta sunt îngheţate.
 
În acest moment, rata creditelor neperformante se situează la peste 17% pentru sistemul bancar, cu estimări oficiale care o duc până la 20% la sfârşitul anului. „Aşa cum deficitul de cont curent în 2007 de 12% era mare din orice punct de vedere, tot aşa şi o rată a creditelor neperformante de 20% este terifiantă“, notează pe blogul său analistul economic Florin Cîţu, fost economist-şef la ING Bank.
 
Florin Cîţu este unul dintre bancherii ale căror nume au fost implicate în scandalul stârnit de aşa-zisul „atac asupra leului“ din 2007. Concediat din funcţia de director al Trezoreriei ING în martie 2011, Cîţu a început abia acum să vorbească despre acel episod, scoţând la iveală neregulile din sistemul bancar românesc.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: