Bloomberg: Cum haosul politic ar putea deraia una dintre cele mai fierbinţi economii ale UE

„Ţopăiala fiscală” este doar unul dintre obstacolele cu care se confruntă afacerile din România, la mai puţin de un an de la revenirea la putere a social-democraţilor, oamenii de afaceri neştiind nici măcar cum vor plăti impozitul de la anul, cu mai puţin de două luni înainte ca măsura să intre în vigoare, arată Bloomberg, într-o analiză.

Georgiana Oncete spune că nu a văzut această multă confuzie de când şi-a înfiinţat afacerea cu un deceniu în urmă. Georgiana, contabil în Bucureşti, nu ştie ce să le spună clienţilor despre cele mai recente modificări ale sistemului impozitării pe venit.

Asta pentru că guvernul României nu a dezvăluit detaliile - cu doar două luni înainte de intrarea în vigoare a schimbărilor. Clienţii Georgianei Oncete, în mare parte antreprenori cu companii mici şi mijlocii, sunt nerăbdători să ştie dacă vor trebui să reducă costurile sau să concedieze muncitori în perioada de timp de până la Crăciun.

„Guvernul a provocat haos în acest an, anunţând unele măsuri şi apoi retrăgându-le două săptămâni mai târziu, anunţând altele”, a spus Oncete. „Cum pot companiile să lucreze în această incertitudine?”, se întreabă ea.

Ţopăiala privind politica fiscală este doar unul dintre obstacolele cu care se confruntă afacerile în România, stat din Uniunea Europeană şi membru NATO, la mai puţin de un an de la revenirea la putere a social-democraţilor. Partidul este deja al doilea prim-ministru, Mihai Tudose. Predecesorul său a declanşat cele mai mari proteste de la comunism încoace, în ianuarie, după ce a încercat să reducă sancţiunile pentru corupţie.

România este în plină expansiune: o creştere economică de 6,1% în ultimul trimestru a reprezentat cea mai bună performanţă din UE, după Malta. Şomajul este cel de-al doilea cel mai mic, după Ungaria. Dar creşterea economică este determinată de mâna largă guvernamentală care umflă deficitul bugetar. Banca centrală a avertizat că această creştere este nesustenabilă şi intenţionează să majoreze ratele dobânzilor.

Între timp, politicile încurcate şi instabilitatea politică iau amploare. Companiile străine investesc mai puţin; obligaţiunile şi moneda naţională rămân în urma celor ale unor ţări din fostul bloc estic. Economia poate fi aproape de o depresiune.

„Tensiunile politice din România şi incertitudinea fiscală au cântărit”, a declarat Viktor Szabo, de la Aberdeen Asset Management Plc. „Având în vedere că economia este cel mai apropiată de supraîncălzire şi că politicile sunt neechilibrate, aceasta face ca ea să fie cea mai slabă verigă din Europa Centrală şi de Est”.

 „Cheia” stabilităţii

Trei reduceri consecutive ale taxei pe valoarea adăugată, începând din 2015 până în prezent, pentru a câştiga alegătorii, au declanşat prima perioadă de deflaţie a României de la comunism încoace, pe măsură ce preţurile bunurilor au scăzut. Declinul veniturilor care a rezultat a făcut ca deficitul bugetar să atingă limita UE de 3% din produsul intern brut. Astfel, Guvernul a reintrodus o taxă pe combustibil la opt luni după ce a eliminat-o.

Impozitele reprezintă o problemă persistentă pentru industria energetică, care aşteaptă noi reguli privind redevenţele de mai mult de trei ani. OMV Petrom SA, cea mai mare companie petrolieră din România şi partenerul său, Exxon Mobil Corp., trebuie să decidă în 2018 dacă vor continua un proiect de explorare a Mării Negre de câteva miliarde de dolari care ar putea asigura independenţa energetică a României.

„Pentru noi, un mediu fiscal stabil şi previzibil este cheia continuării investiţiilor”, a declarat Mariana Gheorghe, directorul executiv al OMV Petrom, în luna septembrie.

Şi nu este numai despre companiile locale: Investiţiile străine directe în primele opt luni ale anului 2017 au alunecat cu aproape o cincime faţă de anul precedent, la 2,5 miliarde de euro (3 miliarde de dolari). Un sondaj publicat săptămâna aceasta de Consiliul Investitorilor Străini a dezvăluit că legislaţia în continuă schimbare afectează planificarea afacerilor la 90% dintre companii, iar trei sferturi dintre aceştia raportează o scădere recentă a afacerilor.

Luptele interne guvernamentale nu au ajutat. Social-democraţii şi-au înlăturat propriul prim-ministru în iunie, în timp ce liderul puternic al partidului, Liviu Dragnea, s-a ciocnit în această lună cu înlocuitorul acestuia şi aproape că a schimbat din nou guvernul.

„Stabilitatea politică şi coerenţa în ceea ce priveşte continuitatea proiectelor sunt esenţiale”, a declarat Andrew McDowell, vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii, care a împrumutat României în ultimii 25 de ani peste 13 miliarde de euro pentru construirea de spitale, centrale electrice şi parcuri eoliene . „Priorităţile s-au schimbat atât de des încât a devenit dificilă continuarea proiectelor”, spune el.

Obstacolul corupţiei

Corupţia este un alt impediment. În timp ce o cruciadă de către procurorii anticorupţie prins zeci de oficiali, inclusiv un premier în funcţie, România ocupă locul 57 din 176 de ţări din cel mai recent indice al percepţiei corupţiei Transparency International. Social-democraţii au încercat la începutul anului 2017 să decriminalizeze infracţiunile de corupţie care implicau sume mai mici de 50.000 de dolari, declanşând demonstraţii în masă care, în cele din urmă, au forţat o retragere. Ei plănuiesc însă încă o lovitură la reforma judiciară.

Înrăutăţirea climatului investiţional prevesteşte îmbolnăvirea economiei, potrivit Consiliului Investitorilor Străini. Într-o regiune unde lipseşte forţa de muncă, inflaţia din ce în ce mai mare poate împinge excesiv costurile salariale ale companiilor, a avertizat banca centrală. Creşterea anuală a salariilor a fost în medie de peste 10%, în ultimii doi ani.

Ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, a declarat că deficitul bugetar nu va depăşi maximul permis de UE şi s-a pus de acord cu comunitatea de afaceri, inclusiv printr-o schimbare controversată a plăţilor TVA. El a obţinut un vot de încredere din partea investitorilor, în această lună, când guvernul a vândut eurobonduri în valoare de un miliard de euro la un randament record.

Dar colegii regionali, cum ar fi Polonia şi Republica Cehă, au fost destinaţii preferate pentru bani în acest an. Obligaţiunile româneşti în monedă locală au oferit investitorilor o pierdere de 1,2% în euro în 2017, cea mai slabă performanţă din Europa de Est, potrivit indicelui Bond Bond-Emerging-Market al monedelor suverane locale.

Oncete, contabilul din Bucureşti, spune că telefonul nu i se opreşte să sune, în condiţiile în care clienţii solicită sfaturi privind schimbările pe care trebuie să le facă pentru afacerile lor sau doar încearcă să înţeleagă ce urmează.

„Avem doar declaraţii şi planuri şi nu putem avea încredere în ceea ce spun ei, pentru că se rezgândesc până săptămâna viitoare sau schimbă legea în parlament”, a spus ea.