Biriş: Legislaţia fiscală din România alimentează o bulă speculativă, ca în perioada 2005-2008

Biriş: Legislaţia fiscală din România alimentează o bulă speculativă, ca în perioada 2005-2008

Impozitele pe clădiri plătite de persoanele juridce sunt prea mari faţă de cele plătite de perosanele fizice Foto Adevarul

Legislaţia fiscală are lacune şi supraimpozitează firmele, pentru a reduce povara taxelor pentru persoanele fizice, iar efectul ar putea fi alimentarea unei noi bule speculative, ca în perioada 2005-2008, a declarat, miercuri, Gabriel Biriş, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, transmite News.ro.

Ştiri pe aceeaşi temă

În perioada de boom imobiliar de până în 2008, mulţi dezvoltatori imobiliari au înregistrat tranzacţiile în nume personal şi nu prin intermediul unor firme, speculând o lacună legislativă care permitea evitarea plăţii unor taxe.

„Ce a făcut România în 2005-2008? Am avut grijă să alimentăm o bulă speculativă neimpozitând tranzacţiile imobiliare. Apoi, am permis firmelor să vândă proprietăţi fără să impozităm. Exact asta se întâmplă acum, alimentăm o bulă speculativă“, a spus Biriş, la conferinţa „Strategia de dezvoltare a României şi convergenţa la euro“, organizată de Profit.ro

Oficialul a criticat diferenţa care se face în prezent, în legislaţia fiscală, între impozitele plătite, pe aceleaşi proprietăţi, de persoanele fizice şi de cele juridice.

„Noi aşezăm sarcina fiscală în funcţie de cum câştigă, nu în funcţie de cât câştigăm. Noul Cod Fiscal nu repară asta, ba chiar accentuează. Avem o bază mică şi o înălţime mare a taxelor, de aceea sistemul e instabil“, a mai spus Biriş.

Secretarul de stat a vorbit şi despre noile prevederi ale Codului Fiscal, aplicate de la 1 ianuarie, şi care permit consiliilor locale să majoreze mai multe taxe pe proprietăţi.

„Persoanele fizice votează, persoanele juridice nu. Au făcut o cotă minimă la persoanele fizice şi una maximă la cele juridice“, a afirmat oficialul.

Noul Cod Fiscal, valabil de la 1 ianuarie 2016, permite consiliilor locale să stabilească impozite pe clădiri rezidenţiale, în general deţinute de populaţie, între 0,08% şi 0,2% din valoare, în timp ce la clădirile nerezidenţiale, deţinute în mare parte de firme, impozitul ajunge până la 1,3%.
 
Cele mai multe consilii locale au aprobat, pentru 2016, impozite apropiate de cota minimă pentru locuinţe şi impozite apropiate la nivelul maxim pentru clădirile nerezidenţiale.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: