INFOGRAFIE Autostrada „Bechtel“ trebuia să fie inaugurată pe 16 iunie 2013. Ce s-a întâmplat în cei nouă ani de la semnarea contractului

0
Publicat:
Ultima actualizare:

La 16 iunie 2004 au început lucrările la Autostrada Transilvania, iar în contract era prevăzut ca termen de finalizare aceeaşi zi din 2013. Astăzi, cea mai scumpă autostradă din lume numără puţin peste 50 de kilometri din 415, după o cheltuială de 1,3 miliarde de euro. „Adevărul“ vă prezintă odiseea de nouă ani a şantierului Autostrăzii Transilvania.

În momentul semnării contractului, autorităţile de atunci credeau sincer că 415 kilometri de autostradă care vor străbate munţi şi prăpăstii vor putea fi construiţi cu o cheltuială totală de 2,2 miliarde de euro.

Acum, când am ajuns la termenul stabilit ca limită pentru finalizarea autostrăzii (iunie 2013), nu mai putem decât să constatăm că avem doar 52 de kilometri circulabili, o gaură bugetară de 1,3 miliarde de euro şi despăgubiri de plătit de 37,2 milioane de euro.

Dan Şova, ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură a anunţat la 30 mai 2013 că a fost reziliat contractul semnat în 2003 cu americanii de la Bechtel pentru construcţia Autostrăzii Transilvania.

Ministrul Şova a anunţat în repetate rânduri că înţelegerea cu bechtel va fi încheiată, însă rezilierea a fost amânată de mai multe ori. 

Practic, fiecare kilometru din Autostrada Transilvania ne-a costat 25 de milioane de euro, iar dacă am fi continuat cu aceste costuri am fi ajuns la o cheltuială totală de peste 10 miliarde de euro.

Controversele s-au ţinut lanţ

Pe hârtie, lucrurile au început la 18 noiembrie 2003, când Cabinetul Adrian Năstase adopta o Hotărâre de Guvern „pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii Autostrada Braşov - Târgu-Mureş - Cluj - Oradea". Pe teren, motoarele utilajelor au pornit, oficial, la 16 iunie 2004.

Prima mare necunoscută a acestui megaproiect este însăşi valoarea lui reală. Dacă la început se estima că cei 415 kilometri vor putea fi construiţi cu doar 2,2 miliarde de euro, în condiţiile în care viitoarea autostradă străbate zone geografice cu un relief dintre cele mai dificile, e clar că nici măcar iniţiatorii nu ştiau la ce fel de jug înhamă bugetul ţării. Ulterior, suma totală estimată neoficial a urcat la cinci miliarde de euro.

România trebuia să se concentreze pe Coridorul IV Paneuropean

O altă contrioversă pe marginea contractului era legată de modul în care va expropria statul sute de hectare de teren, pe care se află mii de imobile, pentru a elibera traseul viitoarei autostrăzi. De asemenea, constructorii s-au trezit adesea cu magistrale de utilităţi (conducte de gaz sau apă ori linii de înaltă tensiune) în calea şantierului, ca dovadă că nici la acestea nu s-a gândit nimeni în momentul încheierii contractului.

De aici rezultă şi, poate, principala controversă: în asemenea condiţii, de ce s-a încăpăţânat România să construiască autostrada, mai ales că ar trebui să fi ţintit o altă prioritate pentru infrastructura rutieră, respectiv Coridorul IV paneuropean.

Se putea şi mai ieftin?

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a solicitat în 2011 companiei americane Bechtel, constructorul autostrăzii Braşov-Borş, reducerea costurilor cu aproximativ 35% şi revizuirea graficului de execuţie, întrucât era evident termenul contractual, anul 2013, nu mai putea fi respectat. Guvernul tocmai stabilise standarde de cost pentru construcţia de autostrăzi, acestea fiind cuprinse între 3,8 şi 5,9 milioane de euro pentru un kilometru de autostradă.

Americanii se lăudau presei cu cât cheltuiesc zilnic

Potrivit standardelor stabilite în 2011, un kilometru ar urma să coste până la 3,8 milioane de euro în zona de şes, 4,9 milioane de euro în zona de deal şi 5,9 milioane de euro în zona de munte. A se compara cu cele 25 de milioane de euro cheltuiţi deja pe fiecare kilometru cu Bechtel.

Ştiţi ce indicator urmăreau americanii? Se numeşte „volumul de cheltuieli realizate pe zi“. La o vizită de presă în şantier, ni se lăudau că au reuşit să mărească spre suita de mii de euro aceste cheltuieli, ceea ce reflecta un ritm susţinut de construire. De cealaltă parte însă, oficialii români se dădeau peste cap să mai facă rost de bani, storcând bugetul de ultimele resurse şi tăind dramatic din alte priorităţi...

Bechtel a uitat de ultimii 18 kilometri

Anul trecut, când rezilierea contractului era deja o soluţie conturată tot mai clar, s-a stabilit ca Bechtel să finalizeze, înainte de a pleca, 18 kilometri din Autostrada Transilvania, mai exact tronsonul Suplacu de Barcău - Borş. Acest tronson este finalizat în proporţie de doar 60%. Iar pe tronsonul Câmpia Turzii - Gilău erau în curs de finalizare lucrări conexe şi podul peste Someşul Mic, a anunţat, la solicitarea „Adevărul“, Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine.

image

Muzica lui Vivaldi n-a mai  fost benefică

Cei care au participat la festivitatea de tăiere a panglicii inaugurale a Autostrăzii Transilvania, în dimineaţa zilei de 16 iunie 2004, îşi mai amintesc şi acum că excavatoarele au pornit în acordurile muzicii lui Vivaldi. Explicaţia ar fi aceea că pe un astfel de fond muzical totul se leagă mai armonios, iar cei care-l ascultă dau randamente superioare. Spre exemplu, unii fermieri mai „exotici“ spun că, atunci când le pun vitelor muzică simfonică (în special Vivaldi), acestea dau lapte mai mult şi mai bun. Ei bine, având în vedere „randamentul“ pe care suntem nevoiţi să-l consemnăm astăzi, la nouă ani din momentul începerii lucrărilor, se pare că pentru Autostrada Transilvania „Anotimpurile“ lui Vivaldi n-au mai fost benefice.

bechtel ministri

Controversatul contract semnat cu firma americană pentru construcţia Autostrăzii Transilvania a devenit motiv de acuzaţii între membrii partidelor politice. 

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite