Baronii asfaltului se bat pe Coridorul IV

În loc să se alieze pentru a câştiga în favoarea capitalului autohton marile proiecte de infrastructură, constructorii români de drumuri se calcă în picioare. Odată cu deschiderea, ieri, a plicurilor pentru construcţia unor tronsoane de autostradă s-a mai destrămat un mit, acela că românii ar fi uniţi în faţa capitalului străin.

Citeşte şi:

Cine sunt "rechinii" construcţiilor care se bat pe autostrada Vestului

Autostrada de hârtie din Vest

De câte ori au ocazia, constructorii autohtoni de drumuri se plâng că statul impune condiţii prea grele pentru firmele româneşti la licitaţiile pentru autostrăzi, astfel că marile lucrări de infrastructură sunt câştigate de companiile străine. „Lacrimile de crocodil" şi-au făcut şi efectul, la un moment dat, mai precis atunci când UMB Spedition, PA&CO şi Euroconstruct (câteva din firmele baronilor asfaltului) au reuşit să câştige, printr-o alianţă, licitaţia pentru autostrada Bucureşti-Ploieşti-Braşov. Iată, însă, că acum baronii nu se mai aliază, nu mai invocă „marginalizarea capitalului autohton", ci se calcă efectiv în picioare într-o concurenţă extrem de strânsă pentru construcţia unor tronsoane de autostradă de pe Coridorul IV Paneuropean.

Fiecare cu alianţele lui

Până ieri, Compania de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a primit 15 oferte pentru construcţia a două segmente din tronsonul de autostradă Nădlac-Arad, estimată la 274 de milioane de euro. Pentru primul segment au depus oferte şapte asocieri, respectiv Azvi-Puentes-Straco-Grusamar-Specialist Consulting-Incitec, Tirrena Scavi-Condotte-Cossi, Doprastav-CCCF Timişoara, Romstrade-MonteAdriano-Donrep Construct, OHL-Labra-Copisa, Astaldi-Euroconstruct-AstalRom şi Strabag România-Confort. Deci companii autohtone precum CCCF Timişoara, Romstrade sau Euroconstruct apar drept concurente, nu aliate întru apărarea capitalului autohton. Primul tronson are o lungime de 22,2 kilometri.

Pentru al doilea segment au depus oferte şapte consorţii: Impresa Pizzarotti-Impregilo-Pomponio, UMB-Tehnostrade-Carena, Porr-Hidroconstrucţia, Vega-Selina-Consitrans, Aprivia-Soares da Costa, Delta ACM-Azvirt, respectiv Viarom-Vectra-Betacops şi, separat, o companie - Alpine. Şi aici observăm aceeaşi concurenţă între companiile româneşti, spre deosebire de alierea exemplară a celor italiene. Acest al doilea segment de pe Nădlac-Arad are o lungime de 16 kilometri. În alegerea ofertei câştigătoare se va ţine cont de propunerea tehnică (70%) şi de preţ (30%).

Proiectul face parte din coridorul IV paneuropean, care începe în Germania la Nurenberg şi se continuă pe ruta Praga-Viena-Bratislava-Budapesta. În România, traseul trece prin Nădlac, Arad, Deva, Orăştie, Sibiu, Bucureşti, Feteşti şi Constanţa.

Lupte strânse pe toate tronsoanele

Pentru toate cele patru tronsoane licitate în aceste zile (Nădlac-Arad, Timişoara-Lugoj, Lugoj-Deva, Orăştie-Sibiu), Compania Naţională de Autostrăzi a primit din partea constructorilor 64 de oferte. Bătălii mari se mai dau pe un lot din autostrada Timişoara-Lugoj şi un lot din autostrada Lugoj-Deva, pe fiecare înregistrându-se câte nouă oferte. Pentru alt tronson, Deva-Orăştie, CNADNR a semnat, în noiembrie 2010, un contract cu asocierea Strabag AG-SC Strabag SRL-SC Straco Grup.

Valoarea contractului este de 220,6 milioane de euro, din care contribuţia Comisiei Europene este de aproximativ 133,6 milioane de euro. Proiectul este finanţat din fondul ISPA 2004 şi are termen de finalizare 24 de luni din momentul începerii lucrărilor. Tronsonul Deva-Orăştie are 32,8 kilometri.

Joi în „Adevărul" Cine sunt constructorii tronsoanelor licitate.