
Aproape 90% din restaurante au înregistrat venituri în cel de-al doilea trimestru din 2020 la un nivel de cel mult 75% faţă de trimestrul doi din 2019, iar patronii se aşteaptă ca traficul redus de clienţi să rămână principala provocare în următoarele luni, arată Barometrul Restaurantelor din România – ediţia I, realizată de ghidul gastronomic Gault&Millau.
Măsurat la începutul lunii august, indexul de
încredere al restaurantelor este la 37 / 100 puncte, însă rezilienţa şi
adaptabilitatea restaurantelor sunt premisele revenirii acestui sector.
Presiunea pe venituri este împovărătoare şi ~15% din restaurantele din
comunitatea Gault&Milla nu s-au redeschis până acum (unele sunt închise
definitiv, altele nu au terasă şi se vor deschide odată cu permiterea
clienţilor în interior).
Cu toate acestea, 46% din restaurante se
declară încrezătoare în supravieţuirea business-urilor şi în următoarele 3
luni.
Indexul de încredere poate lua valori între 0
si 100, unde 0 reprezintă lipsa încrederii şi o evoluţie foarte slabă, iar 100
reprezintă încredere deplină şi evoluţie foarte bună a afacerii şi este compus
din 5 întrebări referitoare la evoluţia istorică recentă a afacerii, nivelul
general de încredere şi evoluţia aşteptată.
Impactul până acum este major: cifra de
afaceri a fost puternic afectată – 87% din restaurante au înregistrat venituri
în T2 2020 la un nivel de cel mult 75% faţă de T2 2019, iar aşteptările de
recuperare a decalajului faţă de 2019 sunt limitate pe termen foarte scurt.
Deşi T2 2020 a fost de asemenea mult sub
primele luni ale acestui an, o uşoară îmbunătăţire este aşteptată din partea
restaurantelor în următoarele 3 luni (iulie – septembrie 2020) faţă de T2 2020
(aprilie – iunie 2020), pe fondul finalizării perioadei de ajustare la noile
modele de operare şi reducerii (sperate) a numărului de cazuri noi Covid-19.
28% din restaurante estimează o evoluţie a veniturilor în T3 2020 similară sau
chiar peste T2 2020.
Principalele
provocări în următoarele 3 luni
În următoarele 3 luni este de aşteptat ca
traficul redus de clienţi să rămână principala provocare (menţionată de ~80%
din respondenţi), urmată de complexitatea implementării măsurilor de siguranţă
impuse de autorităţi (43%), creşterea costurilor (e.g. chirii – mai ales dacă
în starea de urgenţă au fost renegociate, preţuri furnizori; 30%) şi de
imposibilitatea de a investi în dezvoltarea afacerii (26%).
Problema forţei de muncă are o importanţă
redusă relativ la provocările mai sus menţionate, însă ea este o preocupare
continuă pentru antreprenorii din restaurante, care observă acum – pe lângă
fenomenul exodului în afara ţării a persoanelor din această industrie şi pe cel
al recalificării profesionale şi migrării către cu totul alte industrii.
Aşteptări
legate de comportamentul clienţilor
În ceea ce priveşte aşteptările legate de
comportamentul clienţilor, restauratorii se aşteaptă ca bonul mediu să se
diminueze (58% din respondenţi), iar clienţii să comande mai mult acasă (49%),
să petreacă mai puţin timp în restaurant (44%), să respecte regulile de
siguranţă (58%) – sectorul vede schimbări semnificative în comportamentul
clienţilor, o parte din ele fiind şi oportunităţi ce pot fi valorificate.
Organizarea perioadei de deschidere în două
sau mai multe servicii, de exemplu, cu cina servită între intervale fixe de
timp, de fiecare dată cu rezervare înainte – ar putea reduce complexitatea
operaţională, în timp ce ar stabiliza sau chiar creşte veniturile şi ar
răspunde nevoii clienţilor de a avea mai multă certitudine în timpul vizitei.
Creşterea frecvenţei de a comunica despre
măsurile de siguranţă luate sau a oricăror aspecte care modifică experienţa
obişnuită ar putea elimina din temerile de a vizita acel restaurant şi creşte
satisfacţia clienţilor.
Meniurile de degustare, un element încă deloc
comun în România, ar putea, la rândul lor, să ducă la creşterea bonurilor
medii, aducând în acelaşi timp o experienţă mai bogată a oaspeţilor, cu
aşteptări de dinainte setate.
„Esenţial pentru funcţionarea restaurantelor
în următoarea perioadă este ca disciplina clienţilor să fie una crescută mai
ales în două privinţe. În solidaritate cu restaurantele din comunitatea
noastră, facem un apel către iubitorii de gastronomie: să facă rezervări,
anunţând din timp dacă nu le mai pot onora, şi să respecte regulile de
siguranţă fără a încerca negocierea lor – care înseamnă risc de a pune în
pericol pe ei înşişi, pe alţi clienţi sau pe cei din echipa restaurantului”,
afirmă reprezentanţii Gault&Millau.
Schimbări
ce voi fi implementate în următoarele 3 luni
În tot acest context deja solicitant,
restaurantele au reacţionat rapid şi prevăd schimbări adiţionale până la
stabilizarea unui nou model de business sustenabil.
Una dintre cele mai importante modificări în
peisajul gastronomic este că în acest moment 59% din restaurantele respondente
au declarat că au modificat sau vor modifica meniurile (introducere noi feluri
de mâncare, simplificare listă feluri propuse).
Adiţional, 56% vor menţine sau adăuga
serviciile de livrare, 44% îşi vor diminua asumat activitatea (e.g. mai puţini
angajaţi, mai putin spaţiu folosit), iar 35% se vor reorienta şi spre
evenimente private.
Este interesant de observat cum doar 17%
prevăd scăderi sau creşteri de preţuri, evidenţiind mai degrabă o ajustare
strategică a modelului de business, decât capacitatea şi/sau disponibilitatea
de a ajusta calitatea şi de a schimba politica de preţuri.
În tot acest context deja solicitant,
restaurantele doresc să continue procesul de informare şi educare a clienţilor,
în special în zona de calitate şi produse locale. Aceste concluzii evidenţiază,
încă o dată, existenţa unei pături consistente de restaurante care speră, cu
sprijinul publicului larg, să continue traiectoria pozitivă pe care s-a lansat
gastronomia românească de câţiva ani şi să reuşească să treacă cu bine peste
această perioadă.
Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos: