Banii de la UE: trebuie să cheltuim într-un an cât am absorbit în ultimii şase

Cele 40 de miliarde de euro alocate României pentru tronsonul bugetar comunitar 2014-2020 presupun o absorbţie de 5,7 miliarde de euro pe an, exactcât am reuşit să cheltuim din 2007 până în prezent.

România va primi aproximativ 40 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020, din totalul de 960 de miliarde, cât reprezintă întregul buget al UE pentru viitorii şapte ani. Suma este semnificativ mai mare faţă de cea alocată României în tronsonul bugetar anterior (2007-2013) şi, în acelaşi timp, mai mică decât cea propusă iniţial. Mulţi, puţini, aceşti bani trebuie cheltuiţi într-un ritm de 5,7 miliarde de euro pe an, în condiţiile în care în toată perioada scursă de la aderarea din 2007 până în prezent abia am absorbit 5,5 miliarde de euro.
Alocarea primită de România este rezultatul negocierilor aprige purtate de şefii de stat şi de guvern, la nivelul Consiliului European de la Bruxelles. După ce au negociat şi iar negociat, reprezentanţii României au obţinut o creştere de 6,3 miliarde de euro (+18%), faţă de suma primită de ţara noastră în exerciţiul bugetar 2007-2013. Această majorare a fondurilor destinate României a fost reuşită în condiţiile în care liderii europeni au redus întregul buget al UE pentru 2014-2020 cu 34 de miliarde de euro, de la 994 la 960 miliarde de euro. „România a înregistrat cea mai mare creştere procentuală a bugetului, fiind totodată printre puţinele state care se bucură de o majorare a fondurilor europene“, a anunţat, mulţumit, imediat după summit, preşedintele Traian Băsescu.
Prima ramură suplimentată vizează politica de coeziune, care a cunoscut o creştere cu 10%.  Dacă în bugetul aferent perioadei 2007-2013 am avut stabilită o sumă de 19,8 miliarde de euro, la Consiliul de la Bruxelles s-au mai câştigat încă două miliarde.

Pe ce căi vor veni banii

Una dintre cele mai sensibile runde de negocieri dintre liderii europeni a vizat Politica Agricolă Comună (PAC). La acest capitol, România a obţinut, per total, o creştere de 3,7 miliarde de euro, ajungând la cifra de 17,5 miliarde de euro.
Aceşti bani sunt însă rezultatul unei creşteri, dar şi al unei diminuări bugetare, deopotrivă. Fondurile PAC se „bifurcă“ în două ramuri: plăţi directe (unde România va avea 4,7 miliarde de euro în plus) şi dezvoltare regională (unde am pierdut 1,1 miliarde de euro, rămânând cu o sumă netă de 7,1 miliarde de euro).
Ţara noastră va mai fi conectată la alte două surse de finanţare europeană. România a mai obţinut 125 de milioane de euro şi din măsurile destinate diminuării şomajului în rândul tinerilor, sumă la care se mai adaugă alte 420 de milioane de euro pentru îmbunătăţirea vieţii a populaţiei din mediul rural.

„N+2“ devine „N+3“ şi ne aduce fonduri în plus

Actualul acord european specifică faptul că banii europeni din bugetul 2007-2013 trebuie cheltuiţi până la 31 decembrie 2015, aşadar, cu doi ani după încheierea exerciţiului financiar. Prescurtat, „N+2“. Ei bine, delegaţia României a reuşit un acord de principiu în care perioada de utilizare a fondurilor europene să fie prelungită la trei ani după scadenţa bugetului, adică „N+3“.
Altfel spus, vom putea folosi fondurile europene până la 31 decembrie 2016, în caz contrar va purta eticheta dezangajării, ceea ce înseamnă că nu a utilizat toţi banii alocaţi de UE. Prin acest consens, delegaţia României speră să atragă alte 4 miliarde de euro, care se vor adăuga bugetului de 40 de miliarde stabilit vineri. Astfel, ţara noastră ar putea accesa fonduri de 44 de miliarde de euro până în 2023.
Patru miliarde de euro alocate României prin bugetul actual al UE nu vor fi dezangajate, ci vor putea fi accesate de România într-o perioadă mai lungă de timp, decât se stabilise iniţial, respectiv trei ani.

Ponta şi Băsescu, polemici pe marginea sumei

Deşi cifrele arată un plus pentru România, premierul Victor Ponta (foto) s-a arătat dezamăgit de rezultatul final al alocării bugetare UE pentru România. „Sunt foarte dezamăgit de rezultatul final, pe care oricum îl prezentăm să pară mai bun, când de fapt este foarte rău faţă de propunerea de 48 de miliarde de euro făcută iniţial de Comisia Europeană. România a obţinut 39 de miliarde de euro. Practic, faţă de luna noiembrie, astăzi România nu a reuşit să obţină un euro în plus“, a spus Ponta, citat de Mediafax. Preşedintele Traian Băsescu i-a oferit o replică promptă. „Eu nu am văzut cifra de 48 de miliarde în niciun document oficial, deci este categoric o minciună. Preşedintele Traian Băsescu a adăugat că nu a avut până acum o întrevedere cu premierul pe această temă.
 

Europarlamentarii nu vor austeritate

În timp ce la Bruxelles încă se negocia, liderii de grup din Parlamentul European (PE) au semnat o scrisoare comună prin care arată că nu vor vota pentru un buget redus. „Nu trebuie să acceptăm un buget de austeritate pe şapte ani. Dacă acceptăm acest lucru, acceptăm faptul că această criză va continua la infinit“, a spus şeful Grupului Popularilor Europeni (PPE), Joseph Daul.
„Avem nevoie de resurse proprii, pentru că acest joc ruşinos al competiţiei între ţări şi între reduceri trebuie să fie oprit“, a spus, la rândul său, Hannes Swoboda - liderul Grupului Socialist şi Democrat (S&D).

Grupul europarlamentarilor români pare a fi scindat în două, când vine vorba despre votul pe buget.
Cei mai nemulţumiţi de acest buget par a fi socialiştii.  „Oricum am întoarce aceste cifre, este foarte clar că România are de pierdut.  Creşterea de 18% este o simplă escrocherie statistică, deoarece această creştere acoperă doar rata inflaţiei pe moneda euro“, a precizat liderul europarlamentarilor PSD, Cătălin Ivan. „Acest cadru financiar propus de UE pentru următorii şapte ani este mai degrabă rezultatul laşităţii, al lipsei de viziune“, a explicat şi europarlamentarul PSD Corina Creţu.
Poziţia socialiştilor români este sprijinită şi de liberalii autohtoni. „Acest buget nu va trece. Asta este sigur. Acest lucru se vede clar şi din scrisoarea liderilor din Parlamentul European“, a precizat europarlamentarul PNL Norica Nicolai.

PDL-iştii de la bruxelles votează „pentru“

Europarlamentarii PDL par să fi ţinut cont de rugămintea preşedinteluiu Traian Băsescu, care a cerut tuturor europarlamentarilor români să voteze bugetul. „Fac un apel la colegii mei din celelalte grupuri politice aleşi în România să voteze bugetul. Voi vota, fiindcă nu pot să refuz un buget care dă o şansă dezvoltării României“, a declarat europarlamentarul Cristian Preda.
„Noi, parlamentarii români, trebuie să votăm pentru acest buget, pentru că este un buget favorabil României“, a completat şi europarlamentarul Theodor Stolojan.

Competiţie la scor strâns

Din declaraţiile exprimate până acum, bugetul ar putea pica în PE, dar anumite poziţii se pot nuanţa până la momentul votului şi în funcţie de amendamentele acceptate.
Dacă acest proiect nu va trece de Parlamentul European, Comisia Europeană trebuie să vină cu un alt buget, iar în anul curent se va merge pe plafoanele maximale ale anului precedent. * Lucian Negrea