Banca Mondială retrogradează România cu trei locuri din punct de vedere al uşurinţei cu care se fac afaceri

Raportul Doing Business 2020, publicat joi de Banca Mondială, retrogradează România cu trei poziţii faţă de locul ocupat în clasamentul anterior, de la 52 la 55, deşi susţine că s-au adus îmbunătăţiri mediului de afaceri.

Potrivit Băncii Mondiale, „România a uşurat pornirea unei afaceri, permiţând înregistrarea fiscală voluntară, care consumă mai puţin timp decât înregistrarea obligatorie”.

„România a făcut plata impozitelor mai puţin costisitoare prin eliminarea unor impozite şi contribuţii plătite de angajatori pentru anumite categorii de salariaţi. În acelaşi timp, România a introdus o nouă taxă, respectiv contribuţia de asigurare de muncă plătită de angajator”, se arată în studiul Băncii Mondiale.

Imediat după România în clasamentul Băncii Mondiale sunt Kenya, Kosovo, Italia, Chile, Mexic, Bulgaria, Arabia Saudită, India şi Ucraina.

Raportat la Europa centrală şi de Est, mai bine ca România sunt poziţionate Polonia, locul 40 şi Ungaria, locul 52.

Economiile din Europa şi Asia Centrală accelerează ritmul reformelor

Economiile din Europa şi Asia Centrală înregistrează o dinamică sporită în avântul, deja accentuat, de îmbunătăţire a mediului de afaceri, prin implementarea unui număr de 56 de reforme şi prin poziţia de lider, la nivel mondial, din punct de vedere al reformelor direcţionate către plata impozitelor şi punerea în aplicare a contractelor, conform studiului Doing Business 2020 realizat de Banca Mondială.

Regiunea Europa şi Asia Centrală găzduieşte două dintre cele mai bune destinaţii de afaceri din top 20 la nivel mondial – Georgia (locul 7 în clasament) şi Macedonia de Nord (locul 17 în clasament). Tadjikistan se situează printre primele zece economii care au înregistrat cel mai mare grad de îmbunătăţire la nivel mondial în perioada de 12 luni premergătoare datei de 1 mai. Azerbaidjan, Kârgâzstan, Kosovo şi Uzbekistan se numărau printre primele 20 de economii cu cel mai ridicat grad de îmbunătăţire la nivel mondial.

“Economiile din Europa şi Asia Centrală  continuă să înregistreze un progres semnificativ în stimularea spiritului antreprenorial şi promovarea creşterii economice”, a declarat Santiago Croci Downes, Manager de Program al Unităţii Doing Business. “Pe măsura accelerării ritmului reformelor, economiile care au rămas în urmă pot învăţa din bunele practici adoptate de ţările vecine.”

În regiune s-a implementat cel mai mare număr de reforme (nouă), la nivel mondial, cu privire la plata impozitelor - dacă avem în vedere că 22 de economii din regiune permit în prezent depunerea electronică a declaraţiilor fiscale, dar şi cu privire la punerea în aplicare a contractelor (şase reforme), dacă avem în vedere că în regiunea Europa şi Asia Centrală există cel mai eficient sistem judiciar în materie comercială.  Economiile din Europa şi Asia Centrală se evidenţiază şi prin uşurinţa înregistrării proprietăţii: transferul de proprietate se realizează la un cost mediu de 2,7% din valoarea proprietăţii, aşadar la un cost mai mic faţă de media de 4,2% înregistrată în rândul ţărilor cu venituri ridicate din OCDE.

Regiunea Europa şi Asia Centrală a înregistrat o evoluţie bună şi pe termen lung, întrucât, în cei 17 ani acoperiţi de studiul Doing Business, multe dintre ţările din regiune au diminuat cerinţele cu privire la capitalul social şi au îmbunătăţit sistemele de raportare cu privire la credite.

Tadjikistan şi-a îmbunătăţit locul în clasament datorită reformelor în domenii precum începerea unei afaceri, comerţul transfrontalier şi accesul la credite. De exemplu, Guvernul a eficientizat durata procesului de trecere prin vamă în cazul exporturilor de mărfuri perisabile şi a îmbunătăţit accesul la credite prin lansarea unui registru modern de garanţii reale.

Federaţia Rusă a implementat trei reforme pe parcursului anului trecut, acestea incluzând accelerarea procesului de alimentare cu energie electrică şi simplificarea conformării fiscale. Investitorii minoritari au beneficiat de sisteme de protecţie consolidate, ca urmare a unor cerinţe mai mari privind transparenţa corporativă.

Serbia şi Ucraina au implementat câte şase reforme fiecare. Ambele economii au simplificat procesul de obţinere a autorizaţiilor de construcţie şi de alimentare cu energie electrică şi au consolidat drepturile investitorilor minoritari. Serbia a simplificat sistemul de plată a impozitelor, iar Ucraina a instaurat un nou registru public al creditelor şi a sporit transparenţa sistemului de administrare a terenurilor.

Regiunea a înregistrat o performanţă scăzută în domenii precum obţinerea autorizaţiilor de construcţie şi introducerea energiei electrice. În regiune, pentru obţinerea autorizaţiilor de construcţie sunt necesare, în medie, 170 de zile, faţă de cele 152 de zile necesare în economiile cu venituri ridicate din OCDE. În mod similar, în Europa şi Asia Centrală, racordarea unui depozit nou la reţea durează, în medie, aproape 100 de zile, cu 25 de zile mai mult faţă de economiile cu venituri ridicate din OCDE.

În pofida faptului că majoritatea economiilor din regiune continuă procesul de implementare a reformelor într-un ritm constant, există câteva economii care au rămas în continuare în urmă. În ultimii cinci ani, Bulgaria a implementat o singură reformă menită să îmbunăţăţească mediul de afaceri, în timp ce Bosnia şi Herţegovina şi Muntenegru au implementat, în aceeaşi perioadă, trei, respectiv patru reforme.