Autostrada scufundată a fost reinaugurată. Povestea primei autostrăzi demolate din Uniunea Europeană

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Lotul trei din „autostrada electorală“ Sibiu-Orăştie a fost redeschis ieri circulaţiei, la mai bine de un an de când autorităţile au oprit traficul pentru a repara un tronson de câteva sute de metri unde apăruseră crăpături şi infiltraţii.

Autostrada Sibiu-Orăştie a fost redeschisă luni traficului, după ce autorităţile au redat în folosinţă lotul trei, cu o lungime de 22 de kilometri, pe traseul Sălişte-Cunţa, în condiţiile în care o bucată din sector a fost refăcută ca urmare a crăpăturilor din asfalt şi a infiltraţiilor de apă. 

Aceasta fusese inaugurată în noiembrie 2014 cu două zile înainte de alegerile prezidenţiale şi închisă în septembrie 2015 pentru demolarea unui segment de câteva sute de metri cu probleme.

Reamintim, fosta Companie Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a semnat contractul pentru acest lot în luna mai 2011 cu grupul italian Salini, iar lucrările de construcţie trebuiau terminate încă din data de 17 aprilie 2013. Termenul nu a fost respectat, iar un raport al Corpului de Control al Ministerului Transporturilor arăta că italienii erau deja în întârziere încă din faza de proiectare.

Întârzierile au continuat însă şi din cauza problemelor întâlnite pe un anumit sector unde s-au constatat alunecări de teren, astfel că lotul în cauză a fost dat în folosinţă abia în data de 14 noiembrie 2016, cu două zile inainte de turul al doilea al alegerilor prezidenţiale. La inaugurare au participat în acel moment fostul premier Victor Ponta, care era candidatul PSD în alegerile pentru funcţia de preşedinte, şi Ioan Rus, ministrul Transporturilor din acea perioadă. Imediat, însă, au început să fie observate crăpături în asfalt, iar problemele s-au agravat, astfel că scandalul a început să ia amploare. 

275 de avertizări

Şeful CNADNR de atunci, Narcis Neaga, acuza italienii că nu au respectat proiectul tehnic, aceasta fiind cauza apariţiei crăpăturilor. De altfel, raportul Corpului de Control al ministerului de resort, publicat la finele anului trecut, arăta că şefii CNADNR au fost avertizaţi de nu mai puţin de 275 de ori în privinţa lucrărilor. Din numărul total, 249  de rapoarte au fost realizate de către firma Consitrans, consultantul ales de stat, iar alte 26 de către Direcţia Regională Drumuri şi Poduri Braşov.

Mai exact, şefii CNADNR au primit informaţii atât despre materialele neconforme folosite, cât şi de nerespectarea prevederilor din caietul de sarcini şi din proiectul tehnic, inclusiv nerespectarea Legii 10/1995 privind calitatea construcţiei. Mai mult, la începutul anului 2014 a fost chiar propusă rezilierea contractului cu italienii, dar acest lucru nu a promovat oficial, astfel că nu a produs efecte, „cu toate că în cadrul acestuia se fundamenta oportunitatea rezilierii contractului“, potrivit raportului corpului de control.

Italienii acuză statul

Grupul Salini Impregilo a replicat însă spunând că autorităţile au forţat inaugurarea şi au anunţat că avertizaseră asupra pericolelor. 

Potrivit unei note a constructorului Salini Impregilo, datată 24 septembrie 2014 şi prezentată de Digi24, CNADNR a cerut ca tronsonul să fie deschis traficului la 15 noiembrie 2014. În ziua următoare, pe 16 noiembrie urma al doilea tur al alegerilor prezidenţiale. Constructorul a informat CNADNR că, potrivit graficului de lucrări, dar şi conform proiectului, traficul nu poate fi deschis la 15 noiembrie, aşa cum a cerut compania de stat. Motivul: mai întâi trebuiau nivelate dealurile din jur şi drenată apa din sol şi abia apoi turnat asfaltul. Italienii au informat că dacă încep cu asfaltul şi apoi restul, o fac pe răspunderea CNADNR, iar aceasta îşi asumă costurile suplimentare şi daunele, arăta documentul respectiv.

Cu toate acestea, în data de 13 noiembrie, este încheiat un memorandum de predare-primire a autostrăzii. Actul preciza clar că mai este nevoie de o serie de lucrări, precum opt mii de metri de şanţuri de colectare a apelor, nu existau rigole sau o serie de guri de scurgere, nu era gata iluminarea şi nu erau pregătite nici spaţiile de servicii. Cu toate acestea, lotul cu pricina a fost inaugurat în fanfară ziua următoare.

Scandalul continuă

Statul a cerut atunci constructorului să repare segmentul de drum pe cheltuiala sa. Traficul a fost oprit din septembrie 2015, însă din cauza tensiunilor dintre stat şi constructor, CNADNR a reziliat contractul în ianuarie 2016. Mai mult, autostrada dărâmată a pus România şi într-o poziţie ingrată în faţa Uniunii Europene, existând riscul ca ţara noastră să fie obligată să returneze o parte din banii europeni folosiţi la realizarea construcţiei. Aceasta a costat în total 605 milioane de lei, un procent de 85% din sumă fiind fonduri europene.

Dacă iniţial autorităţile au anunţat că vor să selecteze un nou constructor pentru lucrări, în final s-a ales soluţia reparării tronsonului în cauză de către CNADNR în regie proprie. Termenul de inaugurare a variat în continuare: dacă la începutul anului Dan Costescu, ministrul Transporturilor de la acel moment, anunţa că acestea vor fi gata în august, succesorul acestuia, Sorin Buşe, a anunţat că tronsonul urma să fie gata la finele lunii septembrie. Dar, din cauza ploilor din ultima perioadă, lucrările au mai întârziat o tură, ultimul termen fiind 10 octombrie. Cătălin Homor, şeful Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), societate rezultată din spargerea în două a CNADNR, a afirmat ieri că proiectele realizate în regie proprie de către companie trebuie să continue şi a afirmat că acest gen de lucrări sunt un mod de a sancţiona constructorii care nu respectă termenele asumate. 

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite