Autostrada Ploieşti - Braşov ar putea fi gata abia peste 9 ani

Autostrada Ploieşti – Braşov ar putea fi gata abia peste 9 ani, dacă lucrurile merg şnur. Compania Naţională de Drumuri a decis că studiul de fezabilitate trebuie refăcut, ceea ce va dura cel puţin 2 ani şi jumătate, conform licitaţiei lansate marţi.

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a lansat marţi licitaţia pentru revizuirea şi completarea studiului de fezabilitate realizat în anul 2006 pentru Autostrada Ploieşti – Braşov. La pachet, licitaţia cuprinde şi elaborarea Proiectului Tehnic pentru acest tronson.

Potrivit licitaţiei, numai realizarea Studiului de Fezabilitate va dura 30 de luni, adică doi ani şi jumătate.

Ulterior, vor fi necesare 6 luni pentru Proiectul pentru Autorizarea Executării Lucrărilor de Construire (PAC) şi 6 luni pentru Proiectul Tehnic de execuţie, iar timp de 4 luni va fi acordată asistenţă tehnică pe perioada licitaţiei pentru execuţie.

Abia apoi vor putea începe practic lucrările, licitaţia prevăzând 61 de luni de asistenţă tehnică pe perioada execuţiei lucrărilor.

Acest lucru înseamnă că Autostrada Ploieşti – Braşov ar putea fi gata abia peste 9 ani (107 luni), dar numai dacă toate aceste etape sunt respectate şi lucrările sunt realizate la timp.

Licitaţia lansată marţi de CNAIR are o valoare estimată între 48.802.551,33 lei fără TVA şi 57.674.833,39 lei fără TVA, iar termenul pentru depunerea ofertelor este 20 octombrie 2020.

Compania va trebuie să analizeze şi să proiecteze o soluţie tehnică de conectare a autostrăzii în zona Ploieşti, la sectorul de autostradă deja deschis traficului, respectiv bucata Bucureşti-Ploieşti,

Sectoarele autostrăzii, conform studiului de fezabilitate iniţial:

- Sector 1A - Bucureşti - Moara Vlăsiei (km 0+000 - km 19+500);

- Sector 1B - Moara Vlasiei - Ploieşti (km 19+500 - km 62+000);

- Sector 2 - Ploieşti - Comarnic (km 62+000 - km 110+600);

- Sector 3 - Comarnic - Predeal (km 110+600 - km 146+800);

- Sector 4 - Predeal - Cristian + Racordarea autostrăzii la reţeaua de drumuri existente (km 146+800 - km 168+600);

- Sector 5 - Cristian - Codlea (km 168+600 - km 173+300).

În prezent, sectoarele 1A şi 1B au fost executate şi date în exploatare.

O secţiune din sectorul 4 Predeal – Cristian şi drumul de legătură sunt în etapa de execuţie a lucrărilor.

Pentru o secţiune din sectorul 3 CNAIR intenţionează să încheie un contract de proiectare şi execuţie, pentru studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic pentru realizarea unui nou nod rutier în zona de nord a oraşului Comarnic.

Viteza de proiectare pentru noua autostradă va fi de 120 km/h, iar pe anumite sectoare pe care condiţiile de relief permit viteza de proiectare trebuie să ajungă la 140 km/h.

Guvernul vrea fonduri europene

Oficialii de la Drumuri afirmau anterior că revizuirea studiului de fezabilitate şi proiectul tehnic sunt necesare în special pentru asigurarea finanţării din fonduri europene a construcţiei autostrăzii din Valea Prahovei.

Având în vedere importanţa demarării acestui proiect, CNAIR afirmă că a avut obligaţia să analizeze maturitatea documentaţiilor tehnice. În acest sens, au fost luate în considerare inclusiv aspecte subliniate de către instituţiile financiare internaţionale (Banca Mondială), alături de experţii Comisiei Europene, care au evidenţiat lipsa unor elemente necesare actualizării documentaţiei şi care ar putea conduce la apariţia unor blocaje multiple în etapa de implementare. De asemenea, a fost semnalizată şi evidenţiată şi necesitatea actualizării în funcţie de condiţiile de mediu şi sociale actuale.

Astfel, analizând documentaţia tehnico-economică elaborată pentru Autostrada Ploieşti – Braşov, atât la nivelul direcţiilor de specialitate ale CNAIR, cât şi din perspectiva direcţiilor subliniate de către Banca Mondială, s-au constatat următoarele deficienţe şi, implicit, soluţii pentru o strategie fezabilă de implementare a proiectului:

• În zona Buşteni şi Sinaia s-a constatat o dezvoltare locală accelerată în ceea ce priveşte implementarea unor proiecte de anvergură, prin accesarea de fonduri europene (exemplu: microhidrocentrale), proiecte cu impact socio-economic la nivel regional, pentru care însă, trebuie respectate principiile de finanţare pentru a nu fi necesară rambursarea în integralitate a contribuţiei Comisiei Europene;

• Lipsa unei experienţe în dezoltarea unor proiecte în Parteneriat Public Privat, atât la nivelul României, cât şi la nivelul Europei de Sud – Est, evidenţiază faptul că astfel de mecanisme de finanţare sunt aplicabile în special proiectelor punctuale de tip- tunel, pod, etc şi nu proiectelor de o astfel de anvergură.

• Deşi sectorul de autostradă Comarnic - Braşov avea ca perioadă de implementare 2014-2020 (document de referinţă: HG 666/2016), până în prezent nu i-a fost asociată o sursă de finanţare,  sectorul Ploieşti – Comarnic aflându-se în aceeaşi situaţie.

Astfel, decizia revizuirii Studiului de fezabilitate şi de elaborare a Proiectului tehnicpentru întreg sectorul cuprins între Ploieşti şi Braşov a fost luată, în special, şi din nevoia de asigurare a sursei de finanţare prin fonduri europene. Întrucât documentaţia tehnico-economică nu ar fi corespuns din punct de vedere al exigenţelor dezvoltării unui astfel de proiect, riscurile în etapa de implementare ar fi fost imposibil de cuantificat, conducând la blocaje în implementare, afirmă oficialii de la drumuri.

„Subliniem că este pentru prima oară, când acestui proiect îi este asociată o sursă de finanţare, însă, pentru a asigura premisele finanţării execuţiei acestui obiectiv din Programul Operational de Transport 2021-2027, a fost considerată drept obligatorie revizuirea/completarea documentaţiei, cu identificarea tuturor riscurilor, ca urmare a unei reproiectări adecvate”, potrivit CNAIR.

În concluzie, CNAIR consideră că o astfel de abordare reprezintă unicul mod concret de implementare a proiectului în integralitatea sa, cu diminuarea riscurilor şi respectarea cu fermitate a oricărui calendar de implementare în etapa de execuţie.