Autorităţile române nu mai pot confisca, la graniţă, sumele nedeclarate care depăşesc 10.000 de euro

Autorităţile române nu mai pot confisca, la graniţă, sumele nedeclarate care depăşesc 10.000 de euro

FOTO Politia de Frontieră

Autorităţile române nu mai pot confisca, la graniţă, sumele nedeclarate care depăşesc 10.000 de euro, în urma unei decizii recente a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE)

Curtea a decis că practica autorităţilor române de a confisca orice sumă de bani introdusă în România nedeclarat şi care depăşeşte 10.000 de euro nu poate fi permisă, fiind contrară dreptului Uniunii Europene referitor la libera  circulaţie a capitalurilor, care este garantată şi poate fi limitată doar în cazuri excepţionale.
 
Cauza C‑679/19, soluţionată la data de 19 decembrie 2019, se referă la cetăţeanul român N. L., care a călătorit, la 16 august 2017, cu avionul de la Tel Aviv (Israel) către Sofia (Bulgaria), pentru a efectua operaţiuni de schimb valutar. La intrarea pe teritoriul bulgar, acesta a declarat numerarul pe care îl transporta.
 
În aceeaşi zi, a călătorit apoi cu avionul de la Sofia către Bucureşti (România). Pe fluxul de ieşire al aeroportului român, s a încadrat pe culoarul verde de vămuire semnalat cu panoul „Nimic de declarat”, fără a declara numerarul pe care îl transporta, rezultat în urma derulării operaţiunilor de schimb valutar pe teritoriul bulgar. 
 
În consecinţă, autorităţile vamale au întocmit un proces verbal de contravenţie, prin care NL a fost sancţionat cu amendă în cuantum de 3 000 RON (aproximativ 633 de euro) şi i s a confiscat suma nedeclarată de 240 000 de leva bulgăreşti (BGN) (aproximativ 120 000 de euro), cu alte cuvinte întreaga sumă transportată care depăşeşte 10 000 de euro.
 
La 1 septembrie 2017, NL a sesizat Judecătoria Buftea (România) cu o acţiune prin care a solicitat, cu titlu principal, anularea procesului verbal de contravenţie din 16 august 2017 şi, în subsidiar, anularea măsurii complementare a confiscării.
 
Cererea acestuia a fost respinsă prin Hotărârea din 6 martie 2018. La 20 aprilie 2018, NL a declarat apel împotriva acestei hotărâri la instanţa de trimitere, Tribunalul Ilfov (România).
 
faţa acestei instanţe, NL arată că Judecătoria Buftea nu a respectat principiul supremaţiei dreptului Uniunii, pentru motivul că măsura confiscării numerarului nedeclarat în scris care depăşeşte limita stabilită prin Regulamentul nr. 1889/2005, prevăzută de dreptul românesc, nu constituie o sancţiune proporţională, depăşind ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor acestui regulament. Astfel, instanţa de prim grad ar fi trebuit să înlăture norma naţională neconformă cu dreptul Uniunii.
 
 În aceste condiţii Tribunalul Ilfov a hotărât să suspende judecarea cauzei şi să adreseze Curţii următoarele întrebări preliminare:
„1)      Articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul [nr. 1889/2005] trebuie interpretat în sensul că se opune unei sancţiuni precum cea prevăzută [în dreptul românesc], care prevede că numerarul nedeclarat în scris în faţa autorităţilor vamale care depăşeşte limita stabilită de 10 000 de euro se confiscă în întregime şi cu titlu definitiv?
 
2)      Articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul [nr. 1889/2005] trebuie interpretat în sensul că se opune aplicării de către statele membre a unei sancţiuni contravenţionale de confiscare în întregime a sumei nedeclarate, în absenţa unei verificări prealabile sau ulterioare privind provenienţa sau destinaţia sumelor şi independent de provenienţa sau destinaţia acestora?”
 
În ordonanţa sa, CJUE aminteşte că, în prezent, astfel de sisteme de control sunt aplicate numai de câteva state membre, în temeiul legislaţiilor interne. 
 
„Diferenţele între legislaţii dăunează bunei funcţionări a pieţei interne. În consecinţă, elementele de bază ar trebui armonizate la nivel comunitar pentru a se asigura un nivel echivalent de control al mişcărilor de numerar care traversează frontierele Comunităţii. 
 
O astfel de armonizare nu ar trebui, cu toate acestea, să afecteze posibilitatea statelor membre de a aplica, în conformitate cu dispoziţiile actuale ale tratatului, controale naţionale privind mişcările de numerar din cadrul Comunităţii”, se arată în documentul CJUE.
 
Casa de avocatură Ţuca Zbârcea & Asociaţii, cea care a trimis CJUE întrebările privind respectarea dreptului UE, a precizat că efectul Ordonanţei Curţii este înlăturarea de la aplicare a dispoziţiilor de drept naţional declarate neconforme.
 
„Este clar că, pe viitor, nu vor mai putea fi emise procese-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor care să cuprindă sancţiunea contravenţională complementară a confiscării sumelor nedeclarate la frontieră care depăşesc limita de 10.000 Euro. De asemenea, efectele soluţiei pronunţate de instanţa Uniunii se vor produce şi în cauzele pendinte având ca obiect plângere contravenţională împotriva actelor emise în aplicarea dispoziţiilor de drept naţional mai sus menţionate”, susţin avocaţii.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: