VIDEO Mircea Ursache, vicepreşedintele ASF, la Adevărul Live: „Şefii comisiilor comasate aveau în contracte sporuri şi de până la 40% pentru confidenţialitate“

Mircea Ursache, vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară faţă în faţă cu Ion M. Ioniţă la Adevărul Live

Mircea Ursache, vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), cel care a dezvăluit salariile compensatorii încasate de foştii şefi ai celor trei comisii comasate pentru înfiinţarea ASF, a declarat, la Adevărul Live, că noile contracte colective ale membrilor Consiliului Autorităţii nu mai includ salarii compensatorii, dar nici sporuri, sporuri care ajungeau în vechile contracte chiar şi până la 40% pentru confidenţialitate.

Ştiri pe aceeaşi temă

Redăm mai jos principalele declaraţii ale lui Mircea Ursache, vicepreşedintele ASF: 
 
Despre salariile mari ale şefilor din Comisiile de Supraveghere a pieţelor financiare
 
Am făcut aceste dezvăluiri (despre salariile compensatorii cerute de foştii şefi ai CSA şi CNVM - n.r.) din raţiuni economice, pentru minele cifrele înseamnă totul, mecanismul economic şi, până la urmă, profitul, excedentul cu care rămâi la sfârşiul anuluit. Făcând o analiză a ceea ce înseamnă salariile compensatorii din CSA şi CNVM mi-am dat seama că nu ne-ar fi ajuns banii pentru câţiva ani de zile ca să le plătim. Lăsând la o parte componenta morală, cifrele acestea erau alarmante pentru mine pentru că demolau un buget, banii aceştia nu erau incluşi în buget. Oamenii aceştia vroiau să-şi ceară nişte drepturi salariale pe care şi le-au propus chiar ei. Eu mă bucur că am dat posibilitatea Guvernului de a clarifica această situaţie. 
 
În noul contract colectiv de muncă la nivelul celor trei entităţi nu mai există salarii compensatorii şi nici sporuri, care erau foarte mari, erau sporuri de 40% pentru confidenţialitate. Este absurd. Se presupune astfel că membrii Consiliului, numiţi de Parlament, ar oferi informaţii? 
 
Mă bucur că Guvernul a găsit soluţia pentru cei care credeau că la sfârşitul mandatului vor încasa salarii compensatorii. Sunt persoane, din actuala conducere, care au declarat pe propria răspundere că renunţă la salariul compensatoriu. 
 
La astfel de entităţi, cheltuiala cu personalul este principala cheltuială, apoi este logistica, ne referim la partea de prezenţă externă. 
 
Cred că atitudinea şi comunicarea mea, care a fost atitudinea şi comunicarea ASF, a fost un act de normalitate. 
 
M-am văzut şi cu premierul săptămâna trecută, şi cu guvernatorul BNR, şi am transmis comunicări cu toate problemele care ar putea genera riscuri sistemice în piaţă. 
 
Salariile sunt acum, aşa cum scrie în ordonanţă, aliniate la nivelul Băncii Naţionale. 
 
Despre reducerea numărului de membri din Consiliul ASF
 
Constituirea ASF-ului nu numai că răspunde unei cerinţe europene, nu numai că are rolul de a uniformiza, din punct de vedere al tratamentului, pieţele financiare nebancare, de acestea discutăm, aduce un important fond de economii pe cheltuiala de muncă vie. 
 
Nu cred că este o ruşine pentru cineva să spună că a greşit (Guvernul stabilise iniţial ca Consiliul ASF să fie format din 17 membri, săptămâna trecută a dat o ordonanţă pentru reducerea numărului la 11 membri - n.r.). Iată că acum am fost lucizi, după o săptămână am văzut că mecanismul decizional, în loc să fie mai rapid, mecanismul a fost ancrasat, pot să spun cu sinceritate că discuţiile erau tot pe salarii, cred că Guvernul a procedat bine şi ferm, a creat un organism suplu din 11 oameni care vor lua decizii pe trei sectoare importante, în condiţiile în care până acum numai la CNVM erau şapte (Comisia Naţională de Valori Mobiliare - n.r.). Faceţi socoteala, dacă luăm în calcul salariul vicepreşedintelui de pe piaţa de capital în momentul de faţă reprezintă a şaptea parte din cheltuiala pe care o avea boardul vechi al CNVM-ului. 
 
Dar cel mai important este că s-a creat o punte directă între directorii executivi, directorii de direcţii cu cel care este decident. După cum ştiţi, tot ceea ce înseamnă act legislativ, fie că este vorba de promovarea legislaţiei primare, de competenţa Ministerului de Finanţe, ASF-ul nu are drept de iniţiativă legislativă, dar este vorba de toată legislaţia secundară. Deci, regulamente şi care completează legislaţia primară. Toatze acestea au acum o rapiditate extraordnară. 
 
Practic, între direcţiile de specialitate şi decidentul, vicepreşedintele, nu se mai interpune nicio altă structură, bună, rea, cum a fost. 
 
Numărul executivilor trebuie să fie mai mic decât al neexecutivilor. Ca la Banca Naţională. Dacă acolo sunt patru cu cinci, aici vor fi cinci cu şase. În noua structură, avem un excedent.  
 
Despre tarifele plătite de jucătorii din piaţă
 
În noua formulă, avem un excedent la buget. Virarea a 80% din profit la buget este o altă măsură bună. veniturile se constituie din comisioanele aplicate pieţei, plătite de jucători în piaţă. CNVM practică un comision pe tranzacţie de 0,08%. Scopul meu final va fi să reduc acest comision de 0,08% pe tranzacţie. Eu, practic, să uşurez jucătorul de pe piaţă, să dau un semnal. 
 
Acelaşi lucru trebuie să se întâmple pe piaţa asigurărilor, unde costurile la asigurări cresc de la an la an. Sper să pot da un semnal în piaţă. 
 
Despre creşterea tarifelor la asigurări
 
Este clar că piţa asigurărilor are nevoie de foarte multă rigurozitate, de o altă disciplină, cred că o resimţim cu toţii. deşi mulţi au folosit sintagma "nu luăm bani de la buget", este adevărat, dar luăm bani de la populaţie. Trebuie să se ia măsuri pentru a se stopa orice creştere a preţurilor pentru populaţie. Cred că este posibil acest lucru. Este o întreagă aplecare a ASF-ului astăzi spre acestă zonă, pentru că afectează foarte mult populaţia.  
 
 
Despre măsurile aprobate ieri de Consiliul ASF
 
Ieri, în şedinţa boardului ASF au aprobat două lucruri importante. Prima este una dintre cele mai mari directive europene, pe care am transmis-o Ministerului Finanţelor. Deocamdată avem termene de 10 iulie şi încercăm să nu ajungem în situaţia ca Guvernul să fie avertizat de Bruxelles. Cea de-a doua speţă se referă la acţiuni care ajung în mâna unor persoane neeligibile. De exemplu, cum este decesul, iar acţiunile ajung la urmaş. Am găsit soluţia de a oferi posibilitatea de a vinde aceste acţiuni în termen de trei luni.  
 
Despre beneficiile generate de fuziunea burselor din România şi piaţa pensiilor private
 
Fuziunea Bursei de Valori Bucureşti cu bursa de energie OPCOM ar avea multiple valenţe pozitive. România nu are nevoie de atâtea burse. Aş uni-o apoi şi cu Sibex-ul. Astfel ar redeveni şi statul acţionar, aşa cum este în Polonia. Am crea astfel un mecanism al pieţelor de capital foarte foarte important. 
 
Evoluţia sistemului de pensii private are legătură şi cu ceea ce se va întâmpla cu Bursa de la Bucureşti. Eu cred că aşa cum se întâmplă afară, fondurile de pensii sunt jucători importanţi pe piaţa de capital. În afară de SIF-uri, Fondul Proprietatea şi câteva bănci, Bursa este...
 
Astăzi, aşa cum funcţionează fondurile de pensii, cu pridenţa asta exagerată, este şi din cauza faptului că piaţa de capital nu este una dezvoltată. 
 
Aşa cum stă astăzi tot sistemul de pensii private din România dă o siguranţă solidă, iar lucrurile pot face să funcţioneze şi mai bine. Prudenţa lor este lăudabilă, este o certitudine că au performanţe foarte bune. 
 
Bursa de la noi nu şi-a atins niciodată scopul de a capitaliza companiile. Apoi a fost nereuşita la fuziunea cu Sibex-ul. Dar am avut întâlnire cu cei de la Sibex şi există deschidere totală pentru reluarea discuţiilor. Bursa nu a fost scutită în toţi aceşti ani de propriile probleme, care şi-au pus amprenta. Şi acum există o mare dezbatere cu privire la directorul general. Dacă nu va răspunde cerinţelor impuse pentru o astfel de funcţie, nu am să avizez. Este un semnal pe care l-am transmis tuturor în această perioadă în care am mai avizat două Consilii la SIF-uri. Nu am nicio problemă în a nu aviza o propunere care cred eu că ar putea crea obstacole în dezvoltarea bursei. 
 
Este prea devreme pentru mine, după doar o lună, să trag o concluzie privind Legea de organizare şi funcţionare a pieţei de capital. Haideţi să treacă măcar şase luni. 
 
Despre privatizările de pe Bursă
 
Discuţiile sunt necesare chiar şi pentru un organism de supraveghere, cum suntem noi. Discuţiile cu Executivul şi cu toţi cei implicaţi sunt necesare. Există clar o deschidere către piaţa de capital şi anul 2013 va însemna foarte mult. Semnalul pe care l-au dat cu Nuclearelectrica, cu Transgaz, înseamnă foarte mult. Pe bursă, preţul este dictat de piaţă. 
 
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările