VIDEO Arin Stănescu, preşedintele UNPIR, la Adevărul Live: „ANAF votează tot timpul împotriva procedurilor de reorganizare”

Arin Stănescu, preşedintele UNPIR, despre ce aduce bun şi rău noul Cod al Insolvenţei 

Fiscul votează împotriva procedurilor de reorganizare de fiecare dată când are peste 50% din masa credală, ei dorind doar să strângă bani la buget, dar instituţia nu înţelege că prin faliment ar recupera mai mulţi bani, a declarat, la Adevărul Live, Arin Stănescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR).

Care sunt sectoarele cele mai vizate de insolvenţe

În câţiva ani de criză am ajuns de la 7.000 de insolvenţe la 30.000 de insolvenţe. Comerţul este este cel mai vizat de insolvenţe pentru că nu a revenit consumul, la fel nici construcţiile nu şi-au revenit. Unde în anii trecuţi băncile dădeau credite cu nemiluita, acum, când aud de un teren sau construcţii, nu mai acordă împrumuturi. Industria stă mai bine, dar trebuie să spunem că în afară de zece mari companii care susţin şi exporturile, restul companiilor din industrie abia se târâie. Dar, totuşi, stau mai bine decât construcţiile.

Despre bănci

În Uniunea Europeană băncile care cred că planul de reorganizare este viabil oferă împrumuturi pe timpul insolvenţei, aici mai puţin pentru că băncile nu oferă credite nici măcar firmelor care nu sunt în insolvenţă. Dar ar putea veni finanţare şi din alte surse, precum fondurile cu capital de risc. 

Despre limita de 40.000 de lei pentru deschiderea insolvenţei

Eu nu sunt de acord cu orice fel de limită, pentru că dacă cineva nu-şi plăteşte 5 lei, nu contează că nu poate plăti 40.000 de lei. Uitaţi-vă pe site-ul ANAF, sunt datorii de sute de mii, de milioane şi sute de milioane.

Premierul Victor Ponta a fost păcălit când declara că mulţi intră în insolvenţă pentru a nu-şi mai plăti datoriile la buget. Păi dacă peste 90% din insolvenţe ajung la faliment? Doar 2% din companii ajung să iasă din insolvenţă.

Despre rolul Fiscului în falimente

Din păcate, ANAF-ul nu doreşte planuri de reorganizare, la orice insolvenţă în care au peste 50% din masa credală votează împotriva reorganizării, ei vor doar banii, dar nu pot să-i recupereze în procedura falimentului. Nu băncile se împotrivesc planurilor de reorganizare, ci ANAF-ul. Ei au solicitat ca în timpul procedurilor de concordat preventiv să nu participe, pentru că ar fi ajutor de stat. Aşa că împreună cu băncile am introdus "testul creditorului privat", dacă se stabileşte că aşa ANAF primeşte mai mulţi bani.

În România peste 90% din procedurile de insolvenţă ajung în faliment, doar 5-6% ajung la reorganizare. Ei nu sunt niciodată un creditor diligent, ei lasă datoriile la dospit. Ştiţi câţi inspectori are ANAF-ul? Înainte de realizarea Direcţiei Antifraudă avea 60 de inspectori pentru zecile de mii de firme din România.

ANAF s-a trezit cu o seară înainte de vot, dar deputaţii au înţeles exact care e poziţia Curţii Europene de Justiţie, ce zice Banca Mondială şi ce zice Fondul Monetar Internaţional.

Despre perioada de reorganizare de 4 ani

Modificarea din toamnă, care arăta o perioadă de insolvenţă de un an plus un an, a intrat în Guvern pe uşa din dos în toamnă. Într-un an de zile nu se poate face nimic. În SUA nu există o limită de timp, în Franţa este de 10 ani. Dar în noul proiect am introdus şi un mijloc de protecţie a creditorilor, adică o perioadă de observaţie de un an. Altfel, în amendamentul anterior, ca să stai să te judeci cu Fiscul la Curtea de Apel şi Înalta Curte durează 2 ani, 2 ani şi jumătate, timp în care procedura insolvenţei ar fi fost blocată. Or, deputaţii în înţelepciunea lor, au respins acest articol.

Despre proiectul Codului Insolvenţei

Mi-a trecut prin mână şi Codul Insolvenţei, dar legea în sine se cheamă legea pentru prevenirea insolvenţei, pentru că acoperă şi aceste aspecte, nu doar insolvenţa, adică mandatul ad-hoc şi concordatul preventiv.


Arin Stănescu va explica care sunt avantajele şi dezavantajele pe care recentele modificări ale Codului Insolvenţei le va avea asupra firmelor debitoare, aflate în dificultate financiară, dar şi asupra creditorilor, fie că vorbim de companii creditoare, de bănci sau de Fisc. 

Forma finală a proiectului de lege privind Codul Insolvenţei, adoptată marţi în Camera Deputaţilor, for decizional, prevede scăderea pragului de adoptare a planului de reorganizare de la 50% din valoarea masei credale, cum era prevăzut de Guvern în proiectul pe care l-a iniţiat, la 30%. De asemenea, deputaţii au majorat la patru ani durata totală maximă a derularii planului de reorganizare, inclusiv cu modificările acestuia, de la doi ani cum se propusese iniţial. 

Pentru demararea procedurii de insolvenţă, s-a introdus o valoare-prag şi pentru debitor, nu numai pentru creditor, cum era până acum, aceasta fiind stabilită la 40.000 de lei. Astfel, intrarea în insolvenţă a unei firme poate fi cerută de pentru o creanţă mai veche de 60 de zile (30 de zile în varianta iniţială) cu un cuantum peste valoarea-prag de 40.000 de lei.  

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: