Anul legilor populiste pentru datornicii la bănci. Aleşii cumpără voturile speculând disperarea românilor cu credite

Anul legilor populiste pentru datornicii la bănci. Aleşii cumpără voturile speculând disperarea românilor cu credite

Legea conversiei creditelor în franci elveţieni se aplică celor cu împrumuturi în derulare, cei executaţi silit, dar şi cei cărora băncile le-au convertit deja creditele FOTO Guliver / Getty Images

Legea conversiei creditelor în franci elveţieni şi Legea dării în plată, două proiecte controversate adoptate pentru a veni în sprijinul unora dintre datornicii la bănci, s-au potrivit mănuşă cu perioada de campanie, în care parlamentarii lucrează de zor să câştige capital electoral.

Ştiri pe aceeaşi temă

Anul electoral 2016 se dovedeşte unul salvator pentru îndatoraţii la bănci, în condiţiile în care nu mai puţin de trei legi, în vigoare sau care ar putea fi implementate în scurt timp, le uşurează mult traiul. 
 
Una dintre ele este Legea dării în plată, implementată în mai, cea de-a doua Legea insolvenţei personale şi, ultima pe listă, Legea conversiei creditelor în franci elveţieni, aprobată ieri de Parlament. În prezent, circa 50.000 de debitori ar mai avea în derulare credite în franci elveţieni. 
 

O normă „cu de toate“ pentru debitori 

Camera Deputaţilor, for decizional, nu doar că a dat ieri vot de trece pentru conversia creditelor în franci la cursul istoric, dar a eliminat, în ultimele faze de dezbatere, şi barierele care îngrădeau accesul unor debitori la lege. Astfel, deputaţii au eliminat ieri pragul maxim ce fusese impus creditelor eligibile, respectiv 250.000 de franci elveţieni. În anii de acordare a împrumuturilor în franci, respectiv 2007 -2009, suma era echivalentul a 155.000-166.000 de euro. Acum, când valoarea francului a crescut, valoarea a ajuns la 230.000 de euro, în echivalent. Legea fusese trimisă la rediscutare în comisii la cererea şefului PSD, Liviu Dragnea, care solicita tocmai eliminarea acestui prag. 
 
Totodată, săptămâna trecută, deputaţii renunţaseră, în plen, la articolul privind gradul de îndatorare. Acesta stabilea că pot apela la lege doar debitorii cu un  grad de îndatorare (ponderea ratei în venitul lunar) de cel puţin 50% din venit. 
 
„Am promis, ne-am ţinut de cuvânt! Astăzi (ieri - n.r.), am trecut prin Parlament legea conversiei: curs istoric, fără grad de îndatorare, fără plafonul de 250.000 de franci elveţieni. Este un pas în realizarea cadrului legal pentru a avea o relaţie corectă între bănci şi cetăţeni, fără de care nu este posibil să avem o clasă de mijloc puternică”, a scris ieri, în urma votului, Dragnea, pe Facebook.
 

Amendamente introduse de PSD

Ceea ce omite Liviu Dragnea să spună este că ambele amendamente, cele privind gradul maxim de îndatorare şi pragul maxim al creditelor, fuseseră introduse chiar de un membru PSD, Viorel Ştefan, totodată şeful comisiei de Buget -Finanţe din Camera Deputaţilor.  Ştefan a încercat, probabil, să dea curs cerinţei lui Dacian Cioloş. 
 
Premierul a sugerat Parlamentului ca, înaintea votului, să introducă criterii sociale în lege. „Respectarea obligaţiilor asumate prin contracte ar trebui să reprezinte regula. Desigur că de la această regulă pot fi reglementate şi unele excepţii, în special atunci când se au în vedere aspectele cu caracter social, care, însă, trebuie să fie de strictă interpretare şi aplicare“, scrie în recomandarea premierului. 
 

Iohannis vrea să consulte băncile

Pentru a intra în vigoare, legea mai trebuie să treacă un singur hop: promulgarea preşedintului Klaus Iohannis, care a spus că va consulta băncile. „Când vorbim despre conversia francilor, cu siguranţă voi cere din zona bancară o opinie“, a spus Iohannis, aflat ieri într-o vizită la Cernavodă. 
 
Chiar dacă ar fi promulgată, Legea conversiei creditelor, ca şi Legea dării în plată, deja adoptată, ar putea fi atacată la Curtea Constituţională, spune avocatul Elenina Nicuţ. „Legea încalcă dreptul de proprietate. Când s-a acordat respectivul credit, debitorul se obliga să restituie aceeaşi valută. Şi cu retroactivitatea avem o problemă: contractele au fost încheiate sub o anumită lege, iar acum vine o altă lege şi impune un curs“, a comentat aceasta pentru „Adevărul“. 
 
În aceeaşi ordine de idei, Florian Libocor, economistul-şef al BRD a lansat chiar o previziune. „Am îndrăzneala să fac o predicţie: cred că cele două legi (legea conversiei şi cea a dării în plată – n.r.) vor dispărea exact cum au apărut, după ce întreaga tevatură politică se va fi încheiat“,  a spus acesta, ieri, în cadrul unei conferinţe. 
 
Trebuie spus însă că Legea conversiei amendează OUG 50/2010, o ordonanţă ce a fost, la vremea ei, contestată la CCR, pe problema retroactivităţii. Instanţa a declarat-o însă constituţională. 
 

Ce prevede actul normativ 

În forma finală, legea se referă numai la conversia creditelor din franci elveţieni, aşadar nu şi a creditelor în alte valute. Norma prevede că băncile sunt obligate să facă conversia la cursul din ziua acordării creditului. Potrivit unui amendament introdus de deputatul PSD Ana Birchall, băncile nu pot refuza conversia, dar o pot contesta în instanţă. 
 
Au dreptul de a converti creditele cei cu împrumuturi în derulare, cei executaţi silit, dar şi cei cărora băncile le-au convertit deja creditele.  
 
Conversia se va aplica tuturor creditelor prin care s-au finanţat imobile, construcţii, reabilitări, consolidări extinderi, prin urmare lasă de înţeles că şi creditele de nevoi personale folosite în aceste scopuri vor putea fi convertite. Sunt eligibile şi acele împrumuturi care au fost externalizate de instituţiile de credit. Potrivit proiectului de act normativ, conversia se va realiza prin act adiţional, semnat de debitor, şi nu va presupune costuri suplimentare pentru acesta.
 

Seria normelor populiste adoptate de Parlament

Tot în 2016, Parlamentul a adoptat şi Legea dării în plată, intrată în vigoare pe data de 13 mai. Aceasta prevede că debitorii care au credite cu ipotecă pot cere băncii stingerea împrumutului prin cedarea garanţiei. Legea a primit peste 500 de contestaţii la Curtea Constituţională. Curtea se va pronunţa pe data de 27 octombrie. 
 
Totodată, la începutul lunii, Parlamentul a decis ca Legea insolvenţei personale, prin care o persoană fizică poate să-şi îngheţe plăţile către creditori, se va aplica de la sfârşitul acestei luni. Asta deşi Guvernul stabilise anterior ca prevederile legii să se aplice din 2017. Executivul amânase implementarea legii în condiţiile în care, o serie de măsuri necesare pentru implementare, nu erau încă luate. 
 

Isărescu: Adică contractul nu mai contează

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, consideră legea conversiei drept populistă. „Asistăm la curente populiste ale căror soluţii magice, între ghilimele, bineînţeles, pot genera euforie în randul beneficiarilor pe termen scurt, uneori şi la iniţiator, dar cu costuri economice deloc neglijabile pentru societate pe termen mediu şi lung“, a spus guvernatorul. El a averizat că principalul risc în cazul unui astfel de act normativ, ca şi în cazul Legii dării în plată, este nesiguranţa contractelor între părţi. 
 
„Dar mie îmi este greu să îmi imaginez o economie funcţională în care disciplina contractuală devine irelevantă. Adică contractul nu mai contează“, a menţionat Isărescu.
 

Datornicii în franci ai Parlamentului

În prezent, 13 parlamentari plătesc lunar rate la creditele în franci elveţieni pe care le-au contractat în anii de boom economic şi imobiliar, în 2006-2008, când valuta exotică era cotată la numai 2 lei. Datele au fost extrase din declaraţiile de avere ale deputaţilor şi senatorilor, o parte dintre ei notând la capitolul „datorii“ soldul la zi al creditului în franci, alţii – soldul împrumutului la momentul contractării. 
 
De exemplu, deputatul Mihai Sturzu a luat în 2007 un credit de 100.000 de franci elveţieni, dar nu notează în declaraţiile de avere depuse cât mai are de plătit. Pe de altă parte, deputatul Sergiu Vizitiu mai are de rambursat băncii 110.390 de franci elveţieni pentru creditul contractat în 2007, iar în 2012 mai avea 210.000 de franci, însă nu menţionează nicăieri care a fost valoarea iniţială a împrumutului contractat.  

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările