Anul agricol 2016, sub ameninţarea secetei. Deficitul de apă din sol va fi la fel de mare ca în 2015, spun meteorologii

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cultivatorii de cereale şi de plante tehnice sunt îngrijoraţi de ultimele anunţuri ale meteorologilor, potrivit cărora şi în această vară va exista un serios deficit de apă în sol.

Seceta din 2015, care a provocat agriculturii minusuri la aproape toate categoriile de culturi, s-ar putea repeta şi în 2016, avertizează meteorologii, semănând deja îngrijorare în rândurile cultivatorilor.

Experţii Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM) estimează  că şi în 2016 un fenomen similar cu cel din vara anului trecut va traversa România. Cele mai afectate regiuni vor fi cele din sud, sud-est şi est.

„Stres termic“ în iulie şi august

„Estimările Centrului European pentru prognoza vremii pe termen mediu indică la nivelul României, pentru vara 2016, un regim de temperaturi medii lunare mai ridicat decât în mod obişnuit, în special în partea de sud, sud-est, est şi vest a ţării.
În aceste zone, temperaturile medii lunare vor putea depăşi frecvent normele perioadei şi nu în ultimul rând temperaturile maxime peste 35 de grade, acele zile caniculare vor fi din ce în ce mai frecvente şi persistente“, a declarat recent, în cadrul unei conferinţe, Elena Mateescu, director adjunct al ANM.

În aceleaşi zone, datele indică pentru această vară cantităţi de precipitaţii sub normele climatologice.

„În partea de sud, sud-est şi est a ţării vor exista valori de sub 40 litri/mp, insuficiente pentru consumul de apă al plantelor aflate în fază cu cerinţe deosebit de ridicate. În aceste condiţii este posibil să vorbim de o accentuare a fenomenului de secetă şi în vara 2016, comparativ cu anul 2015, care a înregistrat o accentuare a fenomenului în special în lunile iulie şi august.
Aşadar, stresul termic din lunile iulie şi august, asociat cu deficitul de precipitaţii, va putea să determine o intensificare a fenomenului de secetă“, a mai spus Elena Mateescu.

Culturile însămânţate primăvara, compromise

Contactaţi de „Adevărul“, mai mulţi agricultori ne-au spus că semnele secetei se văd încă de pe-acum.

„Există unele zone din ţară în care precipitaţiile sunt, deocamdată, suficiente. Dar sunt şi terenuri în zona Moldovei, în judeţele Galaţi, Vrancea, Bacău, Neamţ, Iaşi şi Botoşani, unde avem deja deficit de apă. Dacă peste acest deficit se vor suprapune în iulie şi august - cum zic meteorologii - temperaturi caniculare, situaţia poate deveni tragică. În acele luni, necesarul de apă este la cotele cele mai ridicate pentru culturile însămânţate primăvara, şi deci acelea riscă să fie compromise. Cele însămânţate toamna trecută ar putea să supravieţuiască“, ne-a declarat Lucian Buzdugan, directorul general al societăţii Agricost Insula Mare a Brăilei.

El a arătat că ar fi nevoie urgentă de o dezvoltare serioasă a infrastructurilor pentru irigaţii, dar „nu s-a făcut mare lucru până acum“.

„În agricultură este de-ajuns să pierzi un an, să nu realizezi nimic într-un an, că apoi falimentul este ireversibil“, ne-a mai spus agricultorul.

„Secetă“ va fi şi în conturi

Preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice (ACCPT), Nicolae Sitaru, este prudent în anticiparea producţiei 2016, dar avertizează că anul acesta va fi greu în primul rând din punct de vedere financiar.

„La ora actuală este dificil să estimăm recolta, chiar dacă se spune că va fi secetă. Să zicem că va fi un an bunicel sau ceva mai bun decât 2015.
Problema va fi, însă, alta: preţurile sunt foarte proaste. Grâul a fost, anul trecut, 860 de lei tona, acum e doar 710 lei. De asemenea, porumbul a scăzut de la 700 de lei tona în 2015 la 600 de lei în prezent.
Şi toate astea în condiţiile în care materialele de input (n.n. - îngrăşăminte, erbicide, apă etc.), cu excepţia motorinei, s-au scumpit. Într-un cuvânt, anul acesta ar putea fi bun ca producţie, dar dezastruos pe plan financiar“, ne-a spus Nicolae Sitaru.

Ce-i de făcut?

Confruntaţi cu spectrul secetei, unii agricultori au găsit soluţii ingenioase.

Iată ce ne spune Lucian Buzdugan:
„Noi am trecut de mai mulţi ani la metoda numită «dry farming» (n.n. - culturi agricole în condiţii de uscăciune). Pentru asta este nevoie de o intervenţie minimă asupra solului, pentru a se conserva apa existentă acolo în mod natural. De exemplu, tehnologiile clasice, cu discuiri primăvara, vântură apa din sol, o risipesc; noi nu mai discuim, doar semănăm şi recoltăm. În fiecare an vin mii de oameni la noi să înveţe «dry farming», dar am observat că tot la tehnologiile clasice, cu risipă de apă, apelează majoritatea“.

Reamintim că anul trecut, din cauza secetei, agricultura a avut un minus de aproape 10% al contribuţiei la formarea Produsului Intern Brut (PIB), iar producţiile vegetale - cu excepţia grâului şi a viilor - au avut scăderi semnificative faţă de cele din 2014.

Pentru 2016, Comisia Naţională de Prognoză estimează o creştere cu 9% a contribuţiei agriculturii la formarea PIB, dar iată că aceste anticipaţii ar putea fi contrazise de realităţile din teren.


Sistemul de irigaţii, subfinanţat

La începutul acestui an, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) şi-a propus ca, până în luna martie, să stabilească o strategie pentru crearea unui sistem de irigaţii modern, iar până în luna octombrie să existe deja un proiect de strategie a sectorului.

Potrivit Legii irigaţiilor, ar trebui investit un miliard de euro în refacerea sistemului în perioada 2016-2020, suma urmând să fie suplimentată cu câteva sute de milioane de euro prin Planul Juncker.

Totuşi, pentru acest an, prin bugetul MADR s-au alocat doar 135 de milioane de lei, faţă de cele 500 de milioane de lei prevăzuţi în lege.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite