Antreprenorii pot îndrepta ce am stricat noi, politicienii

Să nu ne amăgim. Actuala perioadă de creştere economică s-ar putea încheia mult mai rapid decât ne-am dori cu toţii. Semnalele îngrijorătoare de pe pieţele asiatice, dar în special din China, ne arată că boom-ul global ce a influenţat în bine inclusiv economia românească după criza de acum 7-8 ani, se poate încheia.

Din păcate, în loc să folosim aceşti ani de creştere economică pentru a ne plăti o parte din datorii şi pentru a crea un mediu din ce în ce mai prietenos cu antreprenoriatul, am continuat să ducem o mare parte din avuţia naţională în consum, ba chiar să ne împrumutăm în continuare de pe pieţele internaţionale, adăugând noi şui noi datorii pentru generaţiile viitoare.

România trebuie să înlocuiască actualele politici şi să prioritizeze zonele ce pot crea în viitor prosperitate şi locuri de muncă. Un prim exemplu este nevoia de investiţii în infrastructură. Din păcate, în ultimii ani, am fost evitaţi de numeroase companii străine din cauza lipsei infrastructurii rutiere. În plus, porturile româneşti de la Dunăre sunt aproape părăsite, în condiţiile în care celelalte ţări riverane au investit enorm în infrastructura portuară. În viitor, România îşi poate asigura o creştere economică constantă şi sănătoasă dacă reuşeşte să atragă investiţii străine cât mai rapid, până nu pierdem cu totul forţa de muncă actuală. Să nu uităm niciodată că cei aproape patru milioane de români care au plecat în străinătate în ultimele două decenii, au făcut acest lucru şi pentru că în România nu au găsit locuri de muncă bine plătite.

Stabilitatea economică şi impulsionarea mediului de afaceri reprezintă garanţii sigure pentru întâmpinarea unor dificultăţi pe termen mediu şi lung.

Problema locurilor de muncă nu a fost şi nu va fi niciodată rezolvată de un guvern, de orice culoare politică ar fi acesta. Singurul lucru pe care trebuie să îl facă orice administraţie este să încerce să atragă investiţii şi să scadă rapid impozitarea muncii şi a energiei, în ambele cazuri România fiind în top, în clasamentul statelor din Uniunea Europeană. În România un loc de muncă continuă să fie în continuare mult prea „scump”, ceea ce face ca de foarte multe ori investitorii străini să aleagă ţări vecine cu un nivel de impozitare mai scăzut, aşa cum sunt Bulgaria, Polonia sau Ungaria.

Stabilitatea economică şi impulsionarea mediului de afaceri reprezintă garanţii sigure pentru întâmpinarea unor dificultăţi pe termen mediu şi lung. România poate fi cu adevărat un important actor economic regional, însă acest lucru se obţine prin muncă, seriozitate şi predictibilitate. Pentru cetăţenii simpli, viaţa devine mult mai uşoră în momentul în care există stabilitate şi predictibilitate politică şi socială. Orice schimbare majoră în aceste zone creează disconfort şi creşterea gradului de nemulţumire. Oamenii de afaceri acţionează în acelaşi mod. Vor prefera de fiecare dată stabilitatea şi predictibilitatea, pentru că în caz contrar planurile de afaceri nu vor mai avea nicio valoare şi riscurile ar deveni uriaşe. Din păcate, România nu poate livra aceste chestiuni elementare. Nu discut aici în mod special nici de capitalul românesc şi nici de cel străin, ci de investiţii sănătoase în economie, indiferent de provenienţa banilor, atât timp cât aceasta este legală şi afacerea respectă legile din România.

România a eşuat în ultimii 27 de ani atât în atragerea investitorilor străini cât şi în crearea unor generaţii de antreprenori de succes. Majoritatea celor care au răzbit în acest timp au făcut-o mai degrabă în ciuda statului şi nu datorită sprijinului pe care l-ar fi primit. Discutăm, evident, de afacerile oneste şi nu de firmele abonate la bani publici.

De aceea, cred că trebuie să înţelegem cât mai repede că antreprenoriatul este în realitate singurul pilon al creşterii economice. Aceasta este singura modelitate prin care ţările lumii s-au dezvoltat în ultimele sute de ani. Ştim astăzi din studii şi sondaje că românii au dorinţa de a risca, de a-şi deschide propria afacere. Am întâlnit în ultimele zile mai mulţi tineri care mi-au povestit că şi-au deschis mici afaceri, de la rulote în care vând cafea până la o mici firme de IT cu doar câţiva angajaţi. Noi trebuie doar să avem grijă să nu distrugem energia, inovaţia şi curajul antreprenorial de care dau dovadă aceşti tineri, prin politici intruzive şi prin extinderea rolului statului în economie. Pentru asta, statul trebuie să facă un singur lucru: să-i lase în pace să se dezvolte, să nu-i şicaneze şi să nu le inventeze în fiecare săptămână noi şi noi taxe şi impozite. În România sunt astăzi din ce în ce mai mulţi tineri care termină studiile în ţară sau chiar în străinătate, dar doresc să se întoarcă la locurile natale, încercând să-şi deschidă o afacere proprie. Ei trebuie încurajaţi, căci doar ei pot edifica România de mâine, România pe care generaţia mea a dorit-o dar nu a ştiut să o construiască.

România de mâine ar putea arăta aşa cum ne dorim cu toţii, însă acest lucru depinde mai degrabă de tinerii antreprenori de astăzi şi mai puţin de politicieni.

Un mediu antreprenorial sănătos produce o creştere economică sustenabilă, locuri de muncă şi o rată a şomajului mică dar şi, cel mai important, generaţii din ce în ce mai puţin dependente de stat şi libere cu adevărat. Căci da, abia atunci când oamenii vor deveni independenţi economic, niciun partid nu le va mai putea cumpăra votul cu găleţi şi sticle de ulei.

În prezent, există modalităţi de sprijinire a tinerilor antreprenori, precum proiectul Start Up Nation, ce vizează sprijinirea câtorva mii de antreprenori aflaţi la început de drum. În plus, inclusiv băncile comerciale au programe de sprijinire a tinerilor antreprenori aflaţi la început de drum. Cred însă că nu este de ajuns şi că trebuie să pregătim deja generaţiile viitoare, inclusiv prin introducerea în programa şcolară a unor cursuri de antreprenoriat şi de economie aplicată. O imagine pe care o avem cu toţii în minte din filmele americane este aceea în care copiii de 7-10 ani vând limonadă sau prăjituri făcute în casă. Scopul este, în mod evident, unul educativ, care să inducă generaţiilor tinere spiritul antreprenorial şi valoarea banilor şi a muncii. Putem implementa aceste programe şi în şcolile româneşti. Costurile sunt minime iar beneficiile în viitor vor fi uriaşe.

România de mâine ar putea arăta aşa cum ne dorim cu toţii, însă acest lucru depinde mai degrabă de tinerii antreprenori de astăzi şi mai puţin de politicieni.