România are nevoie de cât mai mulţi antreprenori, şi cu precădere de cât mai mulţi tineri anteprenori. 

Am spus-o dintotdeauna că avem copii formidabili, cu iniţiativă, cu idei străclucite, foarte bine-pregătiţi cărora trebuie să le oferim oportunităţi, aici, în România. 

De aceea, cred că un program naţional coerent, bine-articulat de sprijinire a tinerilor antreprenori trebuie să reprezinte o prioritate de gradul zero pentru Guvernul României. De ce o prioritate? Iată motivele: 

1. Soluţie la problema şomajului

Conform rapoartelor Comisiei de munca si afaceri sociale din Parlamentul European consecinţele crizei economice şi şomajul se reflectă mai ales în rândul tinerilor. La nivel naţional, situaţia este la fel de dificilă, rata şomajului în randul tinerilor este de patru ori mai mare decat şomajul populatiei adulte; şomajul în randul tinerilor între 15 si 24 de ani a crescut în ultimii patru ani de la 18,6% la 23%. Barierele la angajare au devenit mai înalte, iar riscul de respingere a unui persoane cu mai puţina experienţă în muncă este semnificativ mai mare în condiţiile în care firmele preferă angajaţi cu experienţă, decât unii noi care reprezintă o creştere de cost.

Problema cu privire la locurile de munca este o ca sunt o gramada de joburi platite cu 200 EUR pe luna, ceea ce nu are vreo legatura cu vreun standard european, iar provocarea noastra cea mai mare este sa existe destule oportunitati pentru tineri de a castiga 1.000 de euro pe luna, ca ei sa ajunga cat mai repede la convergenta cu modelul economic si de civilizatie occidental.

2. Consolidarea dialogului cu tinerii, adresare către un public activ care este vector şi formator de opinie

Segmentele de public 18-25 de ani şi 26-35 de ani sunt segmentele cele mai dinamice din punct de vedere al consumului de informaţie. Tinerii sunt vectori de opinie în comunitate prin accesul larg la social media, iar mediul online este cel mai permeabil la schimbul de informaţii în rândul tinerilor legat de evoluţia în carieră şi oportunităţi. Dezbaterea despre locul de muncă atât pentru cei care au terminat facultatea cât şi pentru cei care îşi caută un nou job se dezvoltă viral la nivelul reţelei de socializare constituind un vector concret de promovare a programului de antreprenoriat.

3. Posibilitatea de a adresa organizaţiile de studenţeşti şi de tineret

Promovarea antreprenoriatului în rândul tinerilor oferă posibilitatea accesării dialogului cu organizaţiile studenţeşti şi de tineret şi transmiterea mesajului despre program utilizând infrastructura acestor organizaţii de tineret. Organizaţiile de studenţi mai ales, pot fi implicate în promovarea programului la nivelul centrelor universitare, ajutând pe de o parte, la circularea informaţiei către tineri, pe de altă parte la atragerea de proiecte antreprenoriale de la nivelul studenţilor.

4. Modificarea dezbaterii publice pe tema şomajului dinspre reactiv, spre proactiv

Una dintre problemele majore în dezbaterea despre somajul tinerilor este coordonată profund reactivă de discuţie care are în vedere în general o aşteptare pentru ajutor din partea autorităţilor. În condiţiile economice încă dificile în care investiţiile pentru generarea de locuri de muncă sunt încă dificil de activat, este utilă o schimbare de paradigmă de dezbatere pe tema şomajului şi locurilor de muncă pentru tineri, mutând accentul dinspre primirea unui ajutor de la stat sau autotităţi, către o mentalitate de adaptare şi reuşită individuală, reducând astfel presiunea din dezbaterea publică şi generând un model pozitiv.

INOVAŢIE:

Dat fiind amplul pool de talente pe care sistemul universitar din România le produce în zona de IT, avem şansa să devenim un jucător important pe piaţa dezvoltării unor companii inovative de IT, care să dezvolte produse şi servicii IT cu valoare mare adăugată în economie şi să migram din zona pură a outsourcing-ului unde speculăm preţul mai mic al forţei de muncă româneşti, în spaţiu inovaţiei, cercetării dezvoltării care pot conduce la crearea şi dezvoltarea unor industrii precum biotech, genetics, robotics, etc. Doar dacă ne gândim la exemplele de succes apărute din nimic în România (GECAD, Softwin, UBERVU, Ionuţ Budişteanu, elevul de 19 ani care a câştigat premiul cel mare (Gordon E. Moore) la Intel International Science and Engineering Fair (Intel ISEF 2013) apărute din senin şi fără niciun sprijin, ne putem închipui ce impact economic ar avea un program dedicat dezvoltării şi sprijinirii de astfel de iniţiative.

Romanian Business Accelerator, asociaţia pe care o conduc, va lansa pe 1 iulie de la ora 10 in Amfiteatrul din Centrul NATO din Bucureşti, programul Start-up România.

Start-up România” este un program care îşi propune să sprijine - cu idei, cu bani şi cu relaţii, să ofere mentoring şi să conecteze o generaţie de tineri antreprenori, astfel încât să creeze start-up-uri de succes.

Tinerii antreprenori vor intra într-un program intensiv de 6 luni care va presupune participarea la: sesiuni de mentoring cu oameni de afaceri autohtoni şi străini; evenimente în plan local: târguri de start-up-uri, prezentări în cadrul unor universităţi; întâlniri de dezvoltare şi testare a proiectelor lor (hackaton).

La finalul acestor 6 luni vor avea un proiect de start-up funcţional, o reţea/un network de cunoştinţe atât printre tineri ca ei, cât şi printre oameni de afaceri cu experienţă şi vor avea posibili investitori pentru proiectele lor.

Ce propunem este desfăşurarea unui program pilot cu 1.000 de tineri antreprenori români. Programul pilot se va desfăşura şi cu participarea unor oameni de afaceri şi experţi care au participat şi au pus pe picioare proiectele similare din Chile, Argentina sau Brazilia.